2-9: Note mici

Era sfârșitul anului școlar și cei mai mulți dintre noi rămăsesem cu mai mult de jumătate dintre medii neîncheiate. Abia primisem tezele la matematică și economie, unde aveam note de groază - 5, în ambele.

M-am pomenit brusc pe hol, undeva la etaj, într-o mare de oameni. Mai toți erau colegi de-ai mei, cu excepția câtorva nefericiți care se chinuiau să ajungă la clasele lor, croindu-și drum printre noi. Afară cerul era acoperit de nori grei de ploaie. Pe un dulap lipit de perete stăteau clădite "dicționarele" noastre la geografie. Cei mai mulți dintre colegi - cam trei sferturi de clasă - primiseră note de 10 pe dicționare. Am mai văzut câteva note de 9, dar și de 7. Mi-am găsit într-un final dicționarul după ce am răscolit vreo două minute. Luasem 8, deși inițial mi se părea că aveam 9. 

"Știam eu că așa o să fie că am sărit peste termenii ăia!" am țipat supărată, iar ecoul a răsunat pe culoar până a fost amuțit de murmurul continuu al colegilor.

S-a schimbat cadrul. Eram în clasă și ne primeam carnetele de note, cu mediile proaspăt încheiate. Deschizându-mi carnetul, mi-a sărit în ochi oroarea: media 5 la istorie și matematică, 6 la economie și română. Am zărit apoi media de 8 la geografie și mi-a sărit inima în piept, fiindcă știam sigur că ar mai fi trebuit să am un 10 pe lângă nota de 8 de la dicționar. Am scanat rapid paginile și am mai văzut o mulțime de medii de 7 și 8, vreo două medii de 9 și niciun 10 - nici măcar la purtare.

În finalul zilei eram din cale-afară de abătută. "Aoleu, ce fac eu cu notele astea?" întrebam, jignindu-mă în continuu.