Vise Trandafirii

Și încă o dată, permiteți-mi să întreb... Volumul ăsta a existat? A.. a fost volumul 20, s-a produs?? Suntem la început de martie, am început volumul ăsta în 25 ianuarie și mi-am bătut recordul recordurilor în ceea ce privește numărul de vise în cea mai scurtă lună calendaristică?? Ce e viața?    Aveți aici personajele anime care au reușit să își facă simțită prezența în acest mirobolant Shinkansen.   Road Kamelot (D.Gray-Man) în visul 1 Lenalee Lee (D.Gray-Man) în visul 1 Past!Allen (D.Gray-Man) în visul 8 Terumi Mei (Naruto) în visul 8 - mențiune Nea D. Campbell (D.Gray-Man) în visul 8 Cross Marian (D.Gray-Man) în visul 8 - mențiune Allen Walker (D.Gray-Man) în visele 9 - mențiune, 17, 32 Tyki Mikk (D.Gray-Man) în visele 9 - mențiune, 17 Yamato (Naruto) în visul 12 Uchiha Sasuke (Naruto) în visele 12, 21 Uchiha Itachi (Naruto) în visele 12 Asher (Flipped In Love) în visul 13 Ryuga (Metal Fight Beyblade) în visul 17 Yumiya Kenta (Metal Fi...

...Ori Shinkansen-ul, ori volumul 20, tot una. Bună ziua, am terminat încă un volum de vise 🎉🎉🎉 Aș fi putut să îl termin rapid în februarie, dar dacă tot m-am văzut cu lux de vise, am zis că pot și să renunț la unele dintre ele. (Rețineți, regula nu s-a aplicat celor care mi-au scăpat efectiv printre degete, pe care le regret și astăzi și sper să am unele similare în viitor, mulțumesc frumos, universule.) Și pentru visul cu subiect și predicat, cu plot cu introducere, cuprins și încheiere avut în 1 martie la 6 dimineața, să te odihnești în pace, ai fost prea bun ca să mă trezesc la timp să te scriu :( Aș fi putut să termin de atunci restul de trei vise, că fix 3 am avut în noaptea dintre 28 februarie și 1 martie, dar primul nu-mi plăcu, al doilea îmi fugi, am mai rămas cu al treilea și cu speranțele din viață. Și aș fi putut să îl termin și în 2 martie, că tot 3 vise am avut și atunci, dar două consecutive de stres nu aș fi vrut, iar al treilea în care mergeam la FILM mi-a fost a...

Se făcea că eram la facultate - și din nou, nu arăta ca FLLS. Eram mai mereu împreună cu Oana, la cursuri, la prânz, la baie, peste tot. La cât de apropiate eram, vorbeam despre absolut orice și făceam fiecare zi să fie distractivă.  Mai mult decât atât, eu și Oana eram colege cu Reiga și Yuki din Uraboku. Într-una din zile chiar i-am mărturisit Oanei că îmi plăcea foarte mult de Reiga. Reiga era implicat împreună cu Takashiro în lupte continue contra demonilor, care parcă scăpaseră de sub control și posedau oameni nevinovați. Nimeni din facultate nu știa care era menirea lui Reiga, dar majoritatea visau să îi intre pe sub piele.  Era și cazul unui grup de fete obsedate atât de Reiga, cât și de Yuki. "Yuki" nu arăta ca el însuși, ci semăna leit cu Riccardo, un creator de conținut pe care îl urmăresc pe Tiktok. Așa se face că într-o după-amiază am intrat în baia fetelor fără Oana, care avea ceva de făcut. În urma mea au intrat fetele menționate de mai devreme și, adunându-...

Se făcea că sesiunea de examene era pe terminate. Eram în primul an de master și nu părea că aș fi la FLLS. Am ieșit din sala de examen alături de colegele mele, dintre care am remarcat-o pe Georgiana. Culoarul era complet gol, cu excepția dulapurilor din care fiecare dintre noi și-a luat rucsacul și / sau echipamentul de sport. Fiind ultima sesiune din anul universitar, știam că mulți dintre noi nu se vor mai întoarce la facultate până după vacanța de vară, astfel că am luat toate cele necesare.  Am mers apoi cu fetele la bancomatul BCR de la Romană, pentru că mama mă rugase să scot de pe card banii de bursă. În afară de bani, bancomatul mi-a dat și bucățele de hârtie rupte în formă de pătrate. Ele erau puse între bancnote pe post de "separatoare". Bancomatul nu mi-a dat toți banii, din suma de 2000 de lei solicitată am reușit să retrag abia 1000. M-am consolat la gândul că aveam să mă opresc oricum în zilele următoare la un bancomat din apropierea casei, ca să scot de aco...

Se făcea că apăruseră pe Cocoppa câteva gacha-uri noi pe care le voiam neapărat. Nu se puteau juca cu tichete, ci cu monede, dar eram liniștită, mai ales de când se obișnuise mai multă lume cu funcția Market și puteam să primim monede pentru gacha în fiecare zi. Astfel, de fiecare dată când numărul monedelor depăsea un anumit prag (500+), dădeam imediat o parte din ele la gacha, câteodată 40, câteodată 60. În general primeam mai multe scene și fețe decât de la gacha-urile obișnuite, dar părul și scena de care chiar aveam nevoie întârziau să apară.  La un moment dat am avut norocul să primesc dintr-un singur 10Play un set întreg din aceeași temă (scenă, ochi, păr, rochie unicat, decor pentru avatar, profil). Am fost în culmea fericirii, așa că am ieșit numaidecât afară la zăpadă să îmi construiesc noul show - literalmente.  În timp ce mama era undeva mai în față, construind o cazemată, eu am găsit în zăpadă un fel de suport din plastic în formă de pătrat așezat strâmb. În p...

Se făcea că eram în sesiune și tocmai trecusem cu brio de primul examen la practica limbii japoneze din 7 ianuarie. Făcusem și cursuri suplimentare la facultate pentru consolidarea și aprofundarea cunoștințelor necesare pentru susținerea examenelor și aveam lipită de șifonier o coală A3 cu calendarul sesiunii de iarnă.  Deși la vreo două-trei zile distanță aveam următorul examen, cel la doamna Gheorghe, care se zvonea că avea să fie cel mai greu dintre toate pentru că "acolo se vedea dacă știam cu adevărat japoneza", am decis să mă relaxez puțin și să mă uit la anime-uri. Am ajuns deci într-un fel de vestiar slab luminat, cu laptop-ul deschis pe Discord și cu anime-urile în față. Unul dintre serverele D Gray-Man pe care mă aflam devenise server comparativ între Beyblade și D Gray-Man (pentru că de ce nu, 100% seamănă unul cu altul). Devenise dintr-odată foarte activ și se alăturau în continuu membri noi. Imediat cum intrau pe server începeau să trimită poze dintr-un așa-z...

Se făcea că era final de iarnă și îmi apăruseră ca de obicei amintiri din ultimii ani pe Snapchat. Era ultima zi în care puteam să mă văd cu Oana înainte să înceapă din nou munca, așa că am căzut de acord să profităm de ocazie.  Dimineața, când m-am dat jos din pat, am mers glonț la geam să mă uit la zăpadă. Ninsese peste noapte, iar acum asfaltul era acoperit de o pătură albă pufoasă (sau iadul alb, cum îi mai spunea Oana). Am crezut că zăpada avea să ne pună bețe în roate, dar Oana nu a sunat să anuleze ieșirea. Uitându-mă pe telefon la memoriile de pe Snapchat, am văzut că în ultimii ani ninsese abundent în aceeași zi, 27 februarie (care în vis nu era luni, era duminică). M-am uitat la fiecare snap în parte cu zâmbetul pe buze. Poate că era o coincidență, am gândit, dar era o coincidență fericită. Abia așteptam să îi arăt și Oanei snap-urile și să îi văd reacția.  După o schimbare de cadru am ajuns cu Oana în mașină. Contrar realității, încă stăteam pe bancheta din sp...

Se făcea că eram în centru, pe la Romană. Ieșisem să cumpăr ceva de la o cofetărie cu mama. În loc să ajung la cofetărie (mama fiind cu mine și vrând să se îndrepte cât mai repede spre casă), am ajuns in statia troleibuzului. Era stația dinspre casă de la liceul Madgearu. Realizând că greșisem drumul, am vrut să fac cale întoarsă, dar deja se schimbase culoarea semaforului. A trebuit să aștept să se facă din nou verde. Am traversat într-un final și am ajuns lângă cofetătie, de unde trebuia mai apoi să ajung la facultate. Mergând, am auzit latratul unui câine. Era mic de statură și alerga spre mine. M-am pomenit că încearcă să își înfigă colții în partea de jos a piciorului meu stâng, așa că am încercat din răsputeri să îl fac să îmi dea drumul.  Cum am scăpat de el, am năvălit în ceea ce credeam că era cofetăria și am ajuns la o secție de poliție. Polițiștii vorbeau între ei despre un caz cu un câine care mușca pe toată lumea. Îi mușcase chiar și pe ei în urmă cu câteva zile, i...

Se făcea că mergeam pe alee ca să arunc ceva la gunoi, în containerele pentru reciclare. În drumul meu mi s-a părut că văd cu coada ochiului mișcare în tufe. Când m-am uitat mai bine, am văzut că era chiar pisica noastră albă cu pete maronii care își făcea într-o vreme veacul prin spatele blocului. Se juca cu frunzele din tufiș. Am mieunat de câteva ori, vrând să văd dacă îmi răspunde, dar nu am reușit să obțin nimic. Văzând că nu îmi dădea atenție, mi-am văzut de drum și am aruncat ce aveam de aruncat. Pe drumul de întoarcere m-a întâmpinat o pisică ceva mai mică, tuxedo. Alerga spre mine. S-a dat puțin pe lângă picioarele mele, până m-am uitat mai bine pe asfalt și am văzut un al doilea ghemotoc de blană, mult mai mic, tot tuxedo. Mieuna în disperare, de foame și de nevoie de afecțiune. M-am apropiat de el și nu a fugit, dar s-a zvârcolit puțin pe asfalt, mieunând în continuare. Când am pus ușor mâna pe el, am văzut că tremura, dar s-a mai liniștit când a simțit că nu voiam să îi fac...

La începutul visului eram cu mama în bucătărie. Era dimineață, foarte devreme, iar mama voia să arunce gunoiul. Înainte să ies cu sacul de gunoi până la colțul blocului, am ajutat-o pe mama să pună alți saci în găleată. Părea nespus de iritată din cauză că sacii erau pe terminate. În locul sacilor noștri normali negri de 25L pusesem unii de 10L, care erau mult prea mici pentru găleata de gunoi. Am mers și la baie, ca să iau și de acolo sacul plin și să pun altul curat în locul lui, timp în care am ascultat la televizorul care urla pe PRO TV, întâi horoscopul cu Neti și apoi vremea cu Busu. Când s-a schimbat cadrul, m-am pomenit în camera mea, scriindu-i mesaje Andreei, care venise din nou în București. Când m-a chemat să ne vedem am fost în culmea fericirii. Ne-am întâlnit în fața blocului meu, la scara A. Dacă prin mesajele din urmă cu câteva minute vorbisem despre Minori, unul dintre personajele mele Naruto, când ne-am văzut, ne-am pus una pe alta la curent cu ultimele noutăți din ...

Se făcea că eram într-un fel de templu egiptean, unde locuia un băiat împreună cu fratele lui semi-handicapat. În patru camere diferite din templu se găseau patru aparate în genul jocurilor gacha.  Într-o zi, cei doi au fost vizitați de cel mai bun prieten al băiatului. Acesta s-a bucurat de prezența prietenului lui din copilărie la templu, îndemnându-și fratele să vină să se distreze alături de ei. Au străbătut împreună fiecare cotlon al templului făcând glume și râzând copios, apoi băiatul i-a povestit prietenului său că fratele lui urma să moară în foarte puțin timp. În miezul jocurilor și al conversațiilor, au reușit cumva să se separe unii de alții și au început să se strige în disperare. Băiatului îi era teamă de ideea că moartea ar putea să îi răpească fratele chiar atunci, când nu puteau fi unul lângă celălalt. Într-un final s-au găsit și au continuat poveștile. Și-au amintit împreună de vremurile în care erau copii și credeau că au toată viața înainte, fără de griji. N...

La începutul visului se făcea că eram cu Oana în mașină. Îi spuneam că din cauza mai multor factori îmi era frică de ideea de a rămâne însărcinată. Am ținut să subliniez că nu credeam să se întâmple vreodată să găsesc pe cineva cu care să vreau să rămân însărcinată. Nu am rămas totuși complet refractară și am adăugat că dacă prin absurd persoana potrivită va fi ajuns totuși în viața mea la un moment dat, probabil că rodul iubirii noastre ar fi fost în zodia scorpionului.  După o schimbare de cadru am ajuns la facultate. Eram înconjurată de foști colegi și prieteni. Desigur, Oana se număra și ea printre persoanele alături de care îmi petreceam majoritatea timpului, împreună cu Andre, prietenă din Bistrița. Mai erau cu mine și colegi din facultate, dintre care s-au făcut remarcați Georgiana, Camelia și Nichita. Ultimul adaos la grup îl reprezentau doi foști colegi din liceu, Lascu Alexandru și George Gromic. Mereu vorbeam cu ei. Câteodată se mai spărgea gașca atunci când lipsea cât...