Se făcea că eram la liceu, mai
exact în sala 1, care arăta puțin diferit în comparație cu realitatea. Băncile
erau aranjate în așa fel încât spațiul dintre ele să fie foarte mare, aproape
dublu față de cel normal. Totuși, cumva reușeam mai mereu să mă lovesc de
băncile unor colege - una dintre ele din liceu, cealaltă din școala generală -
care nu mă prea suportau. Ambele colege se arătau extrem de enervate de
îndrăzneala mea - cum adică să dau peste băncile lor? Astfel, nu trecea o zi
fără ca cele două să se uite la mine cu ochi de cuțite.
Unul dintre lucrurile care făcea
mersul la școală un lucru plăcut în ciuda tratamentului primit de la cele două
colege era faptul că plecam mereu spre casă cu profesoara de română, doamna
Grigore și cu Mavis din Fairy Tail. Când ajungeam acasă, mama ieșea în
întâmpinarea profesoarei, urmând să vorbească cu ea despre posibilitatea unor
meditații. Aveam de asemenea momente în care ne aduceam aminte de experiențele
trecutului și râdeam împreună.
Cadrul s-a schimbat brusc și m-am
pomenit în fața blocului, după ce mătușa mea mă dăduse afară din casă. Acum
casa le aparținea unor delicvenți - membri din ghilda Sabertooth (ca în Fairy
Tail, numai că în visul meu erau doar niște mascați). Delicvenții au vrut să se
asigure că nici eu, nici Mavis nu mai puteam intra în casă. Chiar și după ce am
găsit doi indivizi care s-au oferit să ne ajute să ne luăm casa înapoi (și care
semănau cu Shun și Baron din Bakugan), tot nu am putut trece de mascații din
Sabertooth. Întotdeauna ajungeam să ne alerge pe scări și eram nevoiți să sărim
câte trei sau patru trepte ca să nu ne prindă. (Deși săream peste atâtea
trepte, ajungeam cumva în siguranță jos). Singurul loc în care delicvenții ne
lăsau în pace era parcul din fața blocului, unde mă opream mereu alături de
Mavis ca să îmi revin după alergătură.
De fiecare dată mă așteptam ca
bunica să vină după mine în parc, dar nu a venit niciodată, probabil pentru că
era prea prinsă în telenovelele ei.
Peste timp, cadrul s-a schimbat din
nou. Era noapte și eram la școală, jucând un joc cu un coleg necunoscut. Jocul
avea de a face cu niște mărgele; l-am continuat până când colegul a pierdut
câteva dintre mărgele, trei mari și două mici, așa de mici încât abia se vedeau
cu ochiul liber. M-a rugat să le găsesc și am făcut-o. Le-am văzut întâmplător
pe parchet, toate adunate într-un loc. M-am aplecat să le iau, însă una dintre
mărgelele mici, de culoare roșie, mi-a scăpat printre degete. Am început să
caut mărgeaua roșie prin toată școala, chiar și la baie. Bineînțeles că nu am
găsit-o acolo, dar m-am întâlnit cu două prietene apropiate, Raluca și Andre,
și cu alte câteva colege din generală care au refuzat să mă ajute să găsesc
mărgeaua roșie. Au fugit toate în clasă dintr-odată, parcă speriate să nu
întârzie la oră (deși era trecut de 9 jumătate seara). Profesorul care urma să
predea la clasă nu era om.
Colegul necunoscut a venit la un moment dat la baie să caute chiar el mărgeaua. Atunci am realizat că nu aveam ochelarii la ochi. Imediat cum mi i-am pus s-a schimbat încă o dată cadrul. Am ajuns în troleibuz, în drum spre casă de la liceu. Am văzut că alături de mine erau alte câteva rude și cunoștințe cu care am vorbit până la încheierea visului.
Cuprinsul visului
Personaje (reale):
Alexandra (colega din liceu), Cristina G. (colega din școala generală), doamna
Grigore (profesoară de limba română din clasa a 9-a), mătușa mea, bunica, Andre
(prietenă apropiată), Raluca (veche prietenă de pe Sunphoto)
Anime / Manga: Fairy Tail,
Bakugan
Personaje anime: Mavis
Vermillion, ghilda "Sabertooth" - mențiune (Fairy Tail), Shun Kazami,
Baron Leltoy (Bakugan)
Comentarii
Trimiteți un comentariu