La începutul visului vorbeam în
japoneză cu unul dintre actorii mei preferați, și aparent mă descurcam destul
de bine la cuvinte și aveam un accent bun. Inițial nu știam sigur care dintre
ei era. S-ar fi putut să fie Tetsuya Kakihara sau Akira Ishida, sau o
combinație între cei doi. Vocea era clar a lui Ishida, dar erau momente în care
semăna la față cu Kakihara. La un moment dat l-am întrebat dacă "își putea
controla puterile", deci cred că pot totuși să spun că vorbeam cu Ishida,
pentru că numai pe el îl știu să aibă un personaj care nu poate să-și
controleze puterile (Zeref din Fairy Tail). Chiar dacă la un moment dat
începusem să îi pun întrebări în română, putea să mă înțeleagă și îmi și
răspundea. Acțiunea se desfășoară în două locații - prima dată la Carrefour
Orhideea, pe una dintre băncile de lângă casele de marcat, apoi acasă la
bunica. Casa era goală, iar luminile stinse. După ce am mai schimbat câteva
vorbe cu Ishida, am mers direct acasă, unde se presupune că trebuia să mă
pregătesc de școală. În ziua următoare avea să înceapă un eveniment important.
Totuși, după ce s-a schimbat
cadrul, nici prin cap nu mi-a trecut să-mi arunc măcar cărțile în ghiozdan. Am
decis să "plec" într-un joc. Efectiv, am trecut prin ecranul
monitorului și, în mai puțin de o secundă, m-am pomenit în universul jocului.
Am rămas acolo vreo patru zile, fără să-mi dau seama că timpul trecea și în
viața reală. Abia în a cincea zi mi-am adus aminte că trebuia să mai merg și la
școală și am ieșit din joc.
Am plecat spre școală cu mama. Până
să ajungem la școală ne-am și certat - mai bine zis, am țipat la ea pentru că
nu a vrut să îmi cumpere ceva de la magazin.
S-a schimbat brusc cadrul.
Următoarea scenă se petrece în curtea școlii, în apropierea sălii de sport.
Colegii mei din liceu erau și ei prezenți. Mama a apărut de nicăieri,
spunându-mi că am făcut cocoașă. M-a supărat remarca ei, dar nu atât de mult
cât a făcut-o faptul că și alți colegi o auziseră și începuseră să râdă de
mine, repetând aceleași cuvinte: "Ai făcut cocoașă!" I-am observat în
mulțimea de elevi și pe Anca și Marian, doi colegi din școala generală. Anca
râdea cu gura până la urechi de "cocoașa" mea.
Când a început ora de sport, am
descoperit că îmi creștea febra de fiecare dată când alergam. Nu era o febră
mică, ci chiar peste 38°C. Chiar și după ce am leșinat în mijlocul curții
școlii, colegii, împreună cu Anca, au continuat să râdă de mine și să repete
ostentativ "Ai făcut cocoașă, ai făcut cocoașă!"
La scurt timp mi-am revenit și i-am
spus mamei că voiam să merg "acolo". "Acolo" ar putea avea
mai multe sensuri - nu știu dacă voiam să mă întorc în jocul de mai devreme,
sau dacă voiam să merg cu ea la campionatul mondial de telegrafie viteză. Poate
jocul și campionatul mondial erau unul și același lucru, dar mă îndoiesc. Mama
a spus cu o figură rigidă că nu aveam să merg nicăieri. Între timp, colegii
încă râdeau de mine fiindcă aveam cocoașă.
Visul se încheie când ajung în sfârșit acasă. Intrând în camera mea, observ pe masă un calculator vechi; era deschis, iar pe ecran apăreau niște pătrate mișcătoare. Marian era și el de față, uitându-se atent la calculator. Nu știu dacă am mai reușit să "plec" în joc sau nu.
Cuprinsul visului
Personaje (reale):
Ishida Akira (seiyuu), Kakihara Tetsuya (seiyuu) - menționat, Anca și Marian
(colegi din școala generală), mama
Anime / Manga: Fairy Tail
Personaje anime: Zeref
(menționat)
Comentarii
Trimiteți un comentariu