Se făcea că era prima zi de facultate și trebuia să plec cât de curând. Mama plecase și ea la serviciu, cu încrederea că mă voi descurca singură. M-am pregătit și am ieșit pe ușă, dar am uitat un detaliu important. De-abia când am ajuns la facultate (pe un alt drum decât de obicei. Cred că parcursesem majoritatea drumului pe jos) mi-am dat seama că nu aveam mască. Nu am mai stat nici la ceremonia de deschidere, am plecat rapid către stație. Era ciudat, parcă nici autobuzele și troleibuzele nu mai erau la fel. Am localizat un 79 și am trecut în fugă strada îngustă ca să mă urc în el. Apoi, m-am pomenit într-un 86 care credeam că era 105. Stăteam crispată cu mâna la gură pe post de mască, și chiar mă gândeam să cer o mască de la cineva, dar nu am mai făcut-o. Am stat băț lângă ușă pe toată perioada traseului. Chiar înainte să cobor, m-am întâlnit cu mama, care fusese până la urmă la campionatele mondiale, nu la serviciu, alături de Raoul, Ștefi și Iza. Ironic, mama nu s-a ...
Un simplu jurnal cu vise complicate.