Se făcea că stăteam la calculator și vorbeam pe Whatsapp cu
Anca, o prietenă. Oricât de mult aș fi încercat să scriu un mesaj cursiv, nu
reușeam. Deși tastele erau aranjate normal, atunci când le atingeam îmi apăreau
pe ecran cu totul alte litere față de cele la care mă așteptam. La un moment
dat, pentru că mă săturasem să mă chinui degeaba, am început să scriu mesaje de
pe telefon, unde spre surprinderea mea, am întâmpinat aceeași problemă. Nici
măcar cele mai simple cuvinte nu puteau fi scrise corect.
S-a schimbat cadrul. În a doua parte a visului aranjasem să
particip la niște cursuri de limba japoneză. Mergeam la cursuri săptămânal și
de fiecare dată mă întâlneam în curtea instituției cu un bătrân bețiv. Încă din
prima zi în care l-am văzut s-a ținut insistent după mine, vorbind printre
sughițuri despre o anume nedreptate care i se făcuse. Trăgându-mă de haine, îmi
țipa în ureche "A dracului ministră!" Mirosea puternic a
alcool.
Cu fiecare nouă întâlnire interacțiunile noastre deveneau
din ce în ce mai tensionate, mai agresive. Din ce în ce mai des mă zbăteam ca
să scap din strânsoarea mâinilor lui osoase. "A dracului ministră!!"
auzeam din gura lui iar și iar. Era singura replică cu o oarecare coerență și o
repeta ostentativ la finele fiecărei interacțiuni. Într-o zi din apropierea
vacanței de vară, am cedat. Smucindu-mă din nou din mâinile lui, am început să
plâng în hohote și să îl rog să mă lase în pace. Am simțit un fior
traversându-mi corpul, urmat de o durere transpusă în realitate. M-am trezit
brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Anca (prietenă de pe Sunphoto)
Comentarii
Trimiteți un comentariu