Odată cu apropierea anului nou,
primeam o mulțime de mesaje, atât de la profesorii mei actuali cât și de la cei
din trecut. În toate se regăseau felicitări pentru performanțele mele școlare.
Cel mai mult mi-a plăcut mesajul doamnei Grigore, profesoara de română din
clasa a 9-a, căruia i s-au alăturat la scurt timp mesajele altor doi profesori.
Menționez că citeam mesajele de pe patul de moarte.
În prima parte din vis sufrageria
era aranjată ca în anul 2005 (8 ani înainte de vis) iar tata era încă în viață.
Tocmai primisem și o grilă nouă de programe TV, dintre care număram canalele cu
animale. De asemenea, primeam mai mereu comentarii pe Sunphoto, de la o
varietate de utilizatori.
După o schimbare de cadru, m-am
pomenit căutându-mi de muncă pe la hoteluri. Comparam hotelul Ibis, unde tocmai
completasem un stagiu de practică, cu un alt hotel. Între timp mi-a zburat
gândul la felul în care arăta sufrageria înainte să plec de acasă: peste tot
erau lumânări aprinse în cinstea morții mele și a anului nou (urma să fiu
renăscută oricum).
Când am reușit să îmi adun
gândurile, ajunsesem deja la Ibis pentru o ultimă "inspecție". Am
observat că intrarea principală era diferită în comparație cu cea cu care eram
obișnuită. Recepția era cu mult mai spațioasă, iar într-un colț era agățat un
televizor mic. Nu mi-a luat mult timp să observ că deși nu era televizorul meu,
canalele erau aranjate exact la fel ca acasă.
Pe o canapea mare l-am văzut pe
Gajeel din Fairy Tail, adâncit în gânduri de vreme ce Natsu și Gray jucau fotbal
chiar în fața biroului recepționerilor. Am aflat într-un târziu că motivul
pentru care cei trei fuseseră chemați la Ibis era acela că primiseră și ei
mesaje cu felicitări de la profesoara mea de română, de la un profesor de
religie și de la Zeref.
La un moment dat, stând pe canapea
alături de Gajeel și uitându-mă la televizor, l-am auzit întrebându-mă
"cum am scris că o să moară" și am aflat că fiecare tip de moarte era
asociat cu o culoare diferită. Când m-am întors către el cu o figură confuză,
am remarcat cu coada ochiului un fenomen straniu: direcția vântului se schimba
de fiecare dată când Gajeel își mișca capul. Din vorbă în vorbă, am ajuns la
concluzia că nu numai eu aveam să mor la sfârșitul anului, ci și Gajeel, Natsu
și Gray.
Într-un cadru fugitiv eram la
secretariat și trimiteam prin fax mesaje de mulțumire către toți profesorii
mei. Numele lui Zeref și mesajul primit de la el se regăseau pe listă, chiar
dacă Zeref nu era profesorul meu. Am ajuns să mă gândesc că poate aș fi putut
să scap de moarte dacă nu îl puneam și pe Zeref pe listă.
Mai apoi, am revenit la cadrul
anterior, în hotel. Uitându-mă pe geam, am văzut un scenariu de toamnă târzie,
nicidecum de iarnă, ceea ce însemna că nu avea cum să se termine anul încă.
Visul se încheie cu câteva frânturi din alte cadre fugitive; am fost acasă, la intrarea hotelului, chiar și într-o biserică. Peste tot am remarcat prezența lui Zeref alături de Mary, rpc-ul unei prietene. Se țineau de mână și se plimbau liniștiți.
Cuprinsul visului
Personaje (reale):
tata, doamna Grigore (profesoara de română din clasa a 9-a) - menționată
Anime / Manga: Fairy Tail
Personaje anime: Zeref,
Natsu Dragneel, Gray Fullbuster, Gajeel Redfox
Rpc-uri: Mariyah Grey
Comentarii
Trimiteți un comentariu