15-23: Opționalul de magie și COVID

Se făcea că eram la facultate si tocmai se terminase vacanța. Eram nevoită să mă înscriu la cursurile opționale (deși la un moment dat părea că eram din nou anul I), așa că am mers devreme la facultate. După ceva timp de stat la coadă, m-am înscris la opționalul de LEC la care eram și în realitate, iar apoi am decis să vorbesc cu mama și cu Bogă despre alegerea făcută (cu mama față în față, cu el la telefon). Între timp, toată țara era în alertă, mai ales din cauza noului Coronavirus, așa încât eram obligați să ieșim din case doar purtând măști și să le dăm jos abia după ce călcam din nou pragul casei.

Am ajuns așadar acasă și mare mi-a fost mirarea când am găsit niște musafiri care spuneau că veniseră din Italia și erau infectați cu Covid. Am observat imediat că nu vorbeau în italiană. Unul dintre musafiri se refugiase în balconul a cărui ușă zăcea larg deschisă. Era hiperactiv și părea obsedat de ideea de a împrăștia virusul. Alți doi asemenea musafiri erau în sufrageria noastră, tolăniți pe fotolii. Îmi era frică să nu mă fi infectat deja, doar fiindcă stătusem aproape de ei. Îmi era groază de a o infecta pe mama. 

S-a schimbat cadrul, așa că nici eu și nici mama nu am reușit să ne dăm seama dacă ne îmbolnăvisem sau nu. Am ajuns de una singură într-o piață aglomerată, de unde trebuia să cumpăr roșii și alte legume. Eram înconjurată de colegi cunoscuți și necunoscuți, unii de la franceză, alții de la italiană, de la japoneză... În marea de oameni am dat cu ochii de Antonia. Am luat-o în brațe și am întrebat-o dacă era bine, dacă nu cumva avusese probleme cu covid-ul, ținând cont că venea din Japonia. Antonia mi-a evitat întrebarea, înlocuind-o cu una de-a ei, care, de altfel, m-a făcut să mă simt ciudat. M-a întrebat dacă știam ce poreclă primise ea pe perioada șederii în Japonia. Pentru că nu ne mai văzusem de un an întreg și nici nu mai vorbisem, nu aveam cum să știu răspunsul la întrebare.

Cumva, am reușit să răspund corect (hai noroc, intuiție de elefant). Apoi am plecat cu Antonia spre facultatea care mi s-a părut foarte aproape de piață, și totodată spre cursul opțional.

Ajunse în sala de curs, am așteptat minute în șir pentru nimic. Într-un final, am aflat că profesoara amânase cursul, așa că sala a fost ocupată de studenți de la un alt opțional - cel de magie.

Am plecat de la presupusul opțional și m-am întâlnit în fața ușii cu Bogă. Am hotărât să plecăm împreună spre casă. Desigur că nu m-am putut abține și i-am povestit și lui despre studenții de la cursul de magie. Apoi m-am uitat pe foaia de opționale și am observat cu stupoare că în locul numelui profesorului titular, în dreptul cursului de magie apăruse numele de pe G-mail al lui Bogă. Am ridicat ochii din foaie, m-am uitat puțin strâmb la Bogă și l-am întrebat cum era posibil, iar el mi-a răspuns că pe foaie era de fapt trecut numele "celeilalte personalități" a lui. A menționat apoi și că dacă voiam să mă înscriu la curs, trebuia să îl întorc la personalitatea cu pricina, după care să am grijă să fac și procedeul invers "pentru că eram singura care îl știa cu personalitatea curentă".

Zis și făcut, Bogă a devenit la scurt timp profesorul Anarius. Numele, dar și atitudinea lui mă făceau să mă gândesc intensiv la Severus Snape. Nu mai avea nimic din ceea ce știam eu și se uita la mine cu o privire rece și distantă. 

Stând la curs, am dat peste prietenii de pe server-ul D.Gray man. Am auzit-o pe o studentă oarecare răstindu-se la mine pe motiv că schimbasem cursul, dar eu nu i-am dat atenție. Privirea mea era focusată pe "profesorul" de la curs. Mă gândeam într-una la cum aș fi putut să îi redau lui Bogă memoriile din viața curentă după curs. Îmi pluteau prin minte o sumedenie de amintiri cu Bogă, dar uitându-mă la el cel actual, nimic din ce avusesem nu mai părea posibil. 

Ca prin magie, mi-am dat seama că lângă mine era Danny, cu care am început să vorbesc despre întreaga situație. L-am întrebat despre el - cum se simțea, de ce dispăruse atât de subit. Bineînțeles, l-am întrebat și despre situația Coronavirusului, fiindcă știam că venea din Italia. M-am calmat puțin vorbind cu Danny, dar tot am rămas cu fantoma unui sentiment neplăcut, de vreme ce vocea lui Bogă se auzea în fundal ca un ecou din ce în ce mai depărtat.

Visul a părut să se repete, după care s-a încheiat brusc cu mine acasă, pe pat în sufragerie, răsfoind agenda medicală după vrăji de redare a memoriei.

Cuprinsul visului 

Personaje (reale): mama, Bogă, Antonia (prieteni apropiați de la facultate), d-na Cotfas (profesoara de la opțional), Danny (prieten din Italia)
Film: Harry Potter (implicații)
Personaje: Severus Snape (menționat)