Se făcea că eram la facultate și urma să intrăm în sesiunea de examene. Nu mai aveam două specializări, aveam trei. La japoneză și engleză se mai adăugase și franceza. La un moment dat ajunsesem să avem și cursuri de matematică. Fusese planificat ca examenele să se desfășoare într-o cabană la munte.
Am plecat deci la munte alături de mama și, cât timp am așteptat să primim cheile de la cameră, s-au mai adunat câțiva colegi. Ceea ce m-a surprins profund era că și Danny ajunsese cumva cu noi la cabană.
Pe când cabana arăta ca și cum am fi fost de fapt acasă, mama și Danny făceau cunoștință și se sfătuiau care și cum urma să ia laptop-ul în primire. Pentru că da. Mama își ținea orele online, eu aveam, chipurile, examene online, iar Danny muncea online. Am încercat să vorbesc puțin cu Danny, dar a fost foarte greu la început.
Ne vedeam în continuu prin casă: dimineața când ne duceam la bucătărie să ne facem de mâncare, seara când el termina munca și eu aveam examen. Ajunsese să o știe pe doamna Raianu după voce și câteodată venea și se uita peste umărul meu la subiectele de la examen.
Până la urmă, cu toată tevatura online, am fost la un moment dat
chemați la sala de mese a unității de cazare (care semăna cu o sală de concurs
de radiotelegrafie în care fusesem în trecut) după încheierea ultimului examen cu doamna Raianu. Nu știu ce
făcuse Nichita, un fost coleg de grupă, dar profesoara era foarte supărată pe el. Am
mâncat liniștiți, (majoritatea dintre noi) după care am ieșit la aer. În fața sălii de mese era Danny, care
aveam senzația că îmi arunca din când în când priviri pline de critică fiindcă aflase că eu nu aveam încă un loc de muncă.
S-a schimbat cadrul și am ajuns în fața mamei, care tocmai terminase și ea ora online. De data asta predase matematică în locul telegrafiei. Mama m-a sfătuit să mă duc după Danny și să-i propun să mergem la o plimbare. Asta de unde i-am zis că nu suntem într-o perioadă prea roz. Cumva, i-am menționat și că mă pierdusem prin munți în urmă cu ceva timp. La auzul ultimei părți, mama nu a ezitat să îmi dea replică: "Muntele îl înveți plimbându-te!
Astfel, m-a trimis în lume. Încă aveam în
minte ultimul examen când m-am văzut cu Danny și am plecat să umblăm teleleu Tănase. Mergeam
pe biciclete.
Pe când simțeam că încep să stăpânesc cât de cât drumul de munte, am oprit bicicleta. Danny a oprit și el imediat după mine. Am văzut-o în depărtare pe o doamnă cu niște pisici în brațe. Erau mici și pufoase și miorlăiau în continuu.
Deși alergasem într-un suflet la ele și le mângâiam în prostie, când doamna mi-a oferit o pisică (să o țin în brațe), am spus nu. Mi-era puțin frică să nu o scap sau să nu mă muște fiindcă nu o țin cum trebuie. Danny a stat și s-a uitat până când într-un final am luat pisica în brațe, dar nu pentru mult timp. Am mai stat la discuții cu doamna, după care am plecat în treaba noastră, lăsând-o în urmă cu tot cu pisici.
S-a așternut iar liniștea vreo câțiva metri de traseu. La un moment dat, pe un ton jenat și aproape inaudibil Danny mi-a spus că regretă situația în care am ajuns. La auzul vorbelor lui, am răspuns cu "Păi și ce facem?" A ridicat din umeri. Am oprit din nou bicicletele și am stat să ascultăm vântul. După câteva secunde, l-am întrebat tot eu, cu o voce mai scăzută, "Pot să te iau în brațe?" Răspunsul a fost "da", așa că nu am mai ezitat.
Prima concluzie pe care am tras-o a
fost că slăbise mult. Am închis ochii și l-am strâns în brațe. A fost o
îmbrățișare caldă, destul cât să mă facă să gândesc "Pot să nu-ți mai dau
drumul?" dar nu i-am spus asta. Simțeam cum își plimba mâinile pe spatele
meu și îi imitam mișcările. Când ne-am depărtat, a fost cu un zâmbet larg din partea
lui, la care i-am răspuns.
S-a schimbat cadrul și am ajuns înapoi la cabană. Era deja
întuneric. Danny s-a dus să se schimbe, probabil. După câteva secunde am primit o notificare de pe Pinterest - Danny adăugase un pin nou la un panou. Am deschis notificarea să văd
despre ce era vorba și am văzut un mesaj care suna din cale afară de exaltat: "WHAT'S UP EVERYONE!!! I
AM BACK FOR REAL!!!!! <33"
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama, Danny (prieten din Italia), d-na
Raianu (profesoară de japoneză), Nichita (fost coleg de facultate)
Comentarii
Trimiteți un comentariu