Venea ziua lui Nakamura Yuuichi si vorbisem cu toti din liceul care arata fix ca generala (plot twist, am ajuns intr-un liceu care arata exact ca generala, yey) despre ce cadou o sa-i fac. Ma sfatuise mama unui elev de la radiotelegrafie sa merg la carnavalul care tocmai ajunsese in oras si sa iau de acolo toate cele necesare, inclusiv niste casti noi care ma ajutau sa aud tot ce vorbeau oamenii intre ei pana in Pampas. Asa am aflat ca si cei de la Europa FM stiau de ziua lui Nakamura.
Apoi, cadrul se schimba brusc si cica ma intorsesem de la carnaval cu o prietena din bloc, Irina si cu Kiry, un fost elev de-al mamei, care NU STIU ce cauta in Romania, ca el in mod normal e in Anglia. Ma intorsesem cu castile minune, cu o punga de cadouri ticsita de scrisori de la fani pentru Nakamura, de care facusem rost din intamplare, si cu o lenjerie noua (aoleu) pe care nu am putut sa o port pentru ca ma durea stomacul si cica se murdarea de gelatina daca o purtam (CE-I ASTA). Mama se speriase si incepuse sa spuna chestii de genul „pai ce facem acum, ca ti-am luat alea, dar ti-e rau...” Pana la urma mi-am schimbat lenjeria (CE NAIBA =)))))))))))) ) si am inceput sa rescriu toate scrisorile pentru Nakamura si puteam sa si ascult ce scriam pentru ca aveam castile.
Mai departe, se schimba din nou cadrul si ma jucam un joc stupid in timp ce ma uitam la o fosta colega, Ana (iar, ma?) care se filma in lenjerie pe patul cu asternuturi rosii (o vedeam la web) si zicea ca vrea sa puna video-ul pe youtube, dar nu l-a mai pus pentru ca la un moment dat a departat picioarele prea tare. Visul se incheie cu strigatul de rusine al Anei si cu prietenul ei Stefan, de asemenea fost coleg, care apare devastat in camera intreband „CE-AI FACUT ma, Ano :(”
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): Nakamura Yuuichi (seiyuu) - mentionat, mama elevului, mama mea, Irina (prietena din bloc), Kiry/Ionut Chiriac (fost elev de-al mamei si prieten foarte apropiat), Ana si Stefan (fosti colegi din liceu).
Apoi, cadrul se schimba brusc si cica ma intorsesem de la carnaval cu o prietena din bloc, Irina si cu Kiry, un fost elev de-al mamei, care NU STIU ce cauta in Romania, ca el in mod normal e in Anglia. Ma intorsesem cu castile minune, cu o punga de cadouri ticsita de scrisori de la fani pentru Nakamura, de care facusem rost din intamplare, si cu o lenjerie noua (aoleu) pe care nu am putut sa o port pentru ca ma durea stomacul si cica se murdarea de gelatina daca o purtam (CE-I ASTA). Mama se speriase si incepuse sa spuna chestii de genul „pai ce facem acum, ca ti-am luat alea, dar ti-e rau...” Pana la urma mi-am schimbat lenjeria (CE NAIBA =)))))))))))) ) si am inceput sa rescriu toate scrisorile pentru Nakamura si puteam sa si ascult ce scriam pentru ca aveam castile.
Mai departe, se schimba din nou cadrul si ma jucam un joc stupid in timp ce ma uitam la o fosta colega, Ana (iar, ma?) care se filma in lenjerie pe patul cu asternuturi rosii (o vedeam la web) si zicea ca vrea sa puna video-ul pe youtube, dar nu l-a mai pus pentru ca la un moment dat a departat picioarele prea tare. Visul se incheie cu strigatul de rusine al Anei si cu prietenul ei Stefan, de asemenea fost coleg, care apare devastat in camera intreband „CE-AI FACUT ma, Ano :(”
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): Nakamura Yuuichi (seiyuu) - mentionat, mama elevului, mama mea, Irina (prietena din bloc), Kiry/Ionut Chiriac (fost elev de-al mamei si prieten foarte apropiat), Ana si Stefan (fosti colegi din liceu).
Comentarii
Trimiteți un comentariu