Cunoscusem un grup de japoneze in tren. Japonezele alea cica fusesera la noi la pomana de nu stiu cati ani a bunicii, desi bunica era vie.
In trenul care nu semana a tren, mi-am incercat norocul sa vorbesc in japoneza cand mi-a dat una dintre cele 3 femei o jacheta. .......sau o soseta. Oricum, zic eu : 'Arigatou Gozaimasu'. Femeia careia i-am spus era o batrana. Una din ele, mai tanara, ma corecteaza si zice 'gozaiMASHITA'. Speriata, o bag pe-aia cu 'Gomen nasai, yoku shiranakutte...' si batrana se uita la mine gen 'Serios, nu-mi știe limba?' si încep cele 3 sa vorbeasca in romana, vrand parca sa-mi dea o lectie. Si vorbesc. Si vorbesc.
La un moment dat, se schimba cadrul si ajung la un concurs, mi se pare, care se lega de admitere. Acolo intalnesc 3 fete cu care alerg prin tren pe niste scari rulante. Mama le cunostea si asa ajung la concluzia ca una dintre ele era Ana Alecu, o veche prietena cu care am fost la examen. Ma joc eu cu fetele ce ma joc, apoi le spun si lor despre cele 3 japoneze. Ajung afara (semana cu intrarea unui camin de la Cluj), unde se pregatea sa inceapa ploaia si dau de un tip care ma trage langa el zicand ca e sezonul paduchilor si eu ma zbat. Vine mama cu umbrela si ma ia din ploaie.
Se face o schimbare scurta de cadru si ajung acasa la bunica, unde se vorbea despre grupul de japoneze si despre cat de ciudate erau. Eu ma gandeam la Tetsuya si eram gen 'oare asa o sa faceti si cand am sa va fac cunoștinta cu el?'
Apoi ajung din nou in tren si una dintre cele 3 femei ma cheama catre ea (eu cica fusesem la baie). Incepe sa vorbeasca: 'Acum am sa-ti spun ceva ce ma deranjeaza enorm. Deci fii atenta, ca eu tin la tine ca la ochii din cap, dar bunica ta a facut, cu aceasta mancare (Fiindca fusesera la pomana, era normal ca bunica sa le dea mancare la pachet), cea mai mare greseala pe care o putea face! In loc sa si-o tina acolo, pentru ea, sa o manance, a dat-o asa, pe toata, si in felul asta oribil!' Femeia era revoltata si arata in disperare catre farfuria care continea cam multa branza. Eu nu m-am simtit tocmai bine. Batrana m-a invitat sa ma asez langa ea, in timp ce cealalta si-a continuat discursul furios. Batrana mi-a vorbit pe un ton calm. A spus ceva de genul 'Tu ai sa reusesti, dar trebuie sa muncești foarte mult, si maine, cand te trezesti, trebuie sa lucrezi.' Apare si mama in cadru si, in timp ce ma departam de grupul de japoneze, m-a indemnat si ea sa fac la fel -OK, AM INTELES, LUCREZ. DOAMNE FERESTE. (Din seria "vise din perioada examenelor, 2016")
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): bunica, mama, Ana Alecu (o veche prietena si colega din generala, liceu si facultate), Kakihara Tetsuya (seiyuu) - mentionat
In trenul care nu semana a tren, mi-am incercat norocul sa vorbesc in japoneza cand mi-a dat una dintre cele 3 femei o jacheta. .......sau o soseta. Oricum, zic eu : 'Arigatou Gozaimasu'. Femeia careia i-am spus era o batrana. Una din ele, mai tanara, ma corecteaza si zice 'gozaiMASHITA'. Speriata, o bag pe-aia cu 'Gomen nasai, yoku shiranakutte...' si batrana se uita la mine gen 'Serios, nu-mi știe limba?' si încep cele 3 sa vorbeasca in romana, vrand parca sa-mi dea o lectie. Si vorbesc. Si vorbesc.
La un moment dat, se schimba cadrul si ajung la un concurs, mi se pare, care se lega de admitere. Acolo intalnesc 3 fete cu care alerg prin tren pe niste scari rulante. Mama le cunostea si asa ajung la concluzia ca una dintre ele era Ana Alecu, o veche prietena cu care am fost la examen. Ma joc eu cu fetele ce ma joc, apoi le spun si lor despre cele 3 japoneze. Ajung afara (semana cu intrarea unui camin de la Cluj), unde se pregatea sa inceapa ploaia si dau de un tip care ma trage langa el zicand ca e sezonul paduchilor si eu ma zbat. Vine mama cu umbrela si ma ia din ploaie.
Se face o schimbare scurta de cadru si ajung acasa la bunica, unde se vorbea despre grupul de japoneze si despre cat de ciudate erau. Eu ma gandeam la Tetsuya si eram gen 'oare asa o sa faceti si cand am sa va fac cunoștinta cu el?'
Apoi ajung din nou in tren si una dintre cele 3 femei ma cheama catre ea (eu cica fusesem la baie). Incepe sa vorbeasca: 'Acum am sa-ti spun ceva ce ma deranjeaza enorm. Deci fii atenta, ca eu tin la tine ca la ochii din cap, dar bunica ta a facut, cu aceasta mancare (Fiindca fusesera la pomana, era normal ca bunica sa le dea mancare la pachet), cea mai mare greseala pe care o putea face! In loc sa si-o tina acolo, pentru ea, sa o manance, a dat-o asa, pe toata, si in felul asta oribil!' Femeia era revoltata si arata in disperare catre farfuria care continea cam multa branza. Eu nu m-am simtit tocmai bine. Batrana m-a invitat sa ma asez langa ea, in timp ce cealalta si-a continuat discursul furios. Batrana mi-a vorbit pe un ton calm. A spus ceva de genul 'Tu ai sa reusesti, dar trebuie sa muncești foarte mult, si maine, cand te trezesti, trebuie sa lucrezi.' Apare si mama in cadru si, in timp ce ma departam de grupul de japoneze, m-a indemnat si ea sa fac la fel -OK, AM INTELES, LUCREZ. DOAMNE FERESTE. (Din seria "vise din perioada examenelor, 2016")
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): bunica, mama, Ana Alecu (o veche prietena si colega din generala, liceu si facultate), Kakihara Tetsuya (seiyuu) - mentionat
Comentarii
Trimiteți un comentariu