Se facea ca luasem un 6,90 sau 9,30 la matematica, drept pentru care primisem un alt laptop pe care trebuia sa-l asamblez singura. Eram la scoala cu unul dintre elevii mamei care de fapt era Marian Ionescu, un fost coleg din generala, si ma vezi la un moment ca pun ditamai trolerul desfacut pe masa si incep sa dezasamblez laptop-ul de-abia primit si sa-l impachetez. Castigasem, de asemenea, o excursie de o zi in strainatate alaturi de mama si cativa editori.
Am mers la secretariat si am fost intampinata cu felicitari din partea profilor din generala. M-am dus mai apoi sa o anunt pe mama si i-am aratat nota de onoare.
Se schimba cadrul si ajung pe strada, in drum spre casa. Marian ma ajutase sa imi fac bagajele si acum ma indreptam spre locuinta unei vecine, ca de-acolo se pleca cu avionul (mai exact, de pe bloc).
In scena urmatoare, ajungem in avion si ma vedeai cu toate lucrurile scoase din troler si cu laptop-ul pornit. Am ajuns repede si ne-am cazat la un hotel pe plaja -sau cel putin asa credeam, dar hotelul era de fapt casa vecinei de la care trebuia sa plecam cu avionul. (NU PLECASEM sau ce?)
Cand a venit ora 7 seara, toata lumea a inceput sa se pregateasca de plecare (deja?) inapoi spre Constanta sau Bucuresti. Pe mine m-a lovit o confuzie in privinta notei de la mate care s-a dovedit a fi, pana la urma, doar 6,90 -Cine ar da ca premiu UN LAPTOP pentru asemenea nota...-
Am fost prima care a terminat de facut bagajul si am plecat cu Marian spre avion. Am sunat si la ceilalti care mi-au spus ca nu erau gata si mi s-a infatisat o scena cu niste caractere anime pe un vapor, care se grabeau sa plece.
In finalul visului, eram toti in avion si in fata mea statea un baiat, Stefan, si se juca pe noul laptop spunand ca "a fost misto sa calatoreasca pentru o zi" (Vag final, ma asteptam la ceva mai bun).
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): Marian (coleg din generala), profesorii din generala, mama, Stefan (cunostinta)
Am mers la secretariat si am fost intampinata cu felicitari din partea profilor din generala. M-am dus mai apoi sa o anunt pe mama si i-am aratat nota de onoare.
Se schimba cadrul si ajung pe strada, in drum spre casa. Marian ma ajutase sa imi fac bagajele si acum ma indreptam spre locuinta unei vecine, ca de-acolo se pleca cu avionul (mai exact, de pe bloc).
In scena urmatoare, ajungem in avion si ma vedeai cu toate lucrurile scoase din troler si cu laptop-ul pornit. Am ajuns repede si ne-am cazat la un hotel pe plaja -sau cel putin asa credeam, dar hotelul era de fapt casa vecinei de la care trebuia sa plecam cu avionul. (NU PLECASEM sau ce?)
Cand a venit ora 7 seara, toata lumea a inceput sa se pregateasca de plecare (deja?) inapoi spre Constanta sau Bucuresti. Pe mine m-a lovit o confuzie in privinta notei de la mate care s-a dovedit a fi, pana la urma, doar 6,90 -Cine ar da ca premiu UN LAPTOP pentru asemenea nota...-
Am fost prima care a terminat de facut bagajul si am plecat cu Marian spre avion. Am sunat si la ceilalti care mi-au spus ca nu erau gata si mi s-a infatisat o scena cu niste caractere anime pe un vapor, care se grabeau sa plece.
In finalul visului, eram toti in avion si in fata mea statea un baiat, Stefan, si se juca pe noul laptop spunand ca "a fost misto sa calatoreasca pentru o zi" (Vag final, ma asteptam la ceva mai bun).
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): Marian (coleg din generala), profesorii din generala, mama, Stefan (cunostinta)
Comentarii
Trimiteți un comentariu