Se facea ca era mijlocul verii si ma pregateam sa plec cu mama la Piatra Neamt. Ne-am gandit, asadar, sa organizam un concurs (sau doua). Cu romanasii nostri organizam un concurs de rpc-uri iar squad-ul Kakihara organiza un concurs de proza scurta pe tema "Cum mi-am cunoscut artistul preferat".
La concursul de editat eram in juriu alaturi de Cristiana, Anca si Iulia, trei utilizatoare ale Sunphoto. Deja se stabilisera premiile: premiul 1 era un rpc si un album de trei pagini, premiul al doilea era un rpc si un album de doua pagini iar cel de-al treilea premiu consta intr-un rpc si un album de o pagina cu orice voia concurentul.
La concursul de literatura (fiindca numai asa poate fi numit), situatia premiilor era in plop. Am realizat asta cand am vrut sa ma apuc de eseul meu. De asemenea, se pare ca nu era un concurs pentru publicul larg, ci doar pentru grupuletul nostru vesel format din 5-6 persoane. In secunda in care am realizat ca nu ne hotarasem in privinta premiilor eram acasa la bunica si ma uitam la Pokemon. I-am trimis mesaj lui Kristine, o prietena din Caraibe si membra a juriului la concursul de literatura, dar pentru un moment am crezut ca i-am dat Iuliei, care era in celalalt juriu, si ma speriasem. Kristine a raspuns aproape imediat, desi ma asteptam sa-mi raspunda Cynthia, o prietena din Australia. Reactia lui Kristine a fost ceva de genul "Daaaa, doamne, nici macar nu am observat, am uitat complet de premii, multumim, Octavia!". Le-am mai transmis fetelor sa schimbe putin regulamentul si sa se uite peste al meu. Aici, cadrul se schimba brusc si ajung la mine acasa, in pat, vorbind despre acelasi lucru: concursul. Mi se pare ca fetele au bagat muci in regulament (MA DUC SA PLANG DE RAS =)))))))))))))))))))))))))))) ) si am vrut sa ma iau de ele intr-un mesaj vocal, dar, recitind regulile concursului, am realizat ca mucii nu incurcau prea tare =)))))))))))))).
Am rugat-o pe mama sa ma cronometreze cand scriu, fiindca ala cica era timpul de examen, dar se cronometra dupa numarul de pagini care nu era maximul de 4, erau numai 3 pagini jumatate pentru ca la inceputul lucrarii facusem un exercitiu de gramatica.
M-am apucat sa scriu povestea mea, evident imaginara, inspirata, cica, dintr-un vis. Eseul meu se intitula "Cum l-am cunoscut pe Kakihara Tetsuya". Aici se schimba cadrul si intram in imaginatia mea din secunda aia. Actiunea se transpune in Fairy Tail.
"Incepusera Marile Jocuri Magice si multimea era in delir. Dintr-un vartej de foc apare Natsu, eroul suprem." Asa incepea eseul meu de 3 pagini si jumatate A5. Totusi, nu inteleg de unde putea sa apara Tetsuya aici; adica era caracterul lui, dar nu era el.
Visul se intrerupe brusc cand ajung pe la jumatatea eseului si nu stiu daca atinsesem pana la urma punctul culminant sau nu.
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): mama, Cristiana, Anca si Iulia (3 utilizatoare ale sunphoto), Kristine (prietena din Caraibe), Cynthia (prietena din Australia), Kakihara Tetsuya (seiyuu) - mentionat
Anime: Pokemon (mentionat), Fairy Tail
Caractere: Natsu Dragneel
La concursul de editat eram in juriu alaturi de Cristiana, Anca si Iulia, trei utilizatoare ale Sunphoto. Deja se stabilisera premiile: premiul 1 era un rpc si un album de trei pagini, premiul al doilea era un rpc si un album de doua pagini iar cel de-al treilea premiu consta intr-un rpc si un album de o pagina cu orice voia concurentul.
La concursul de literatura (fiindca numai asa poate fi numit), situatia premiilor era in plop. Am realizat asta cand am vrut sa ma apuc de eseul meu. De asemenea, se pare ca nu era un concurs pentru publicul larg, ci doar pentru grupuletul nostru vesel format din 5-6 persoane. In secunda in care am realizat ca nu ne hotarasem in privinta premiilor eram acasa la bunica si ma uitam la Pokemon. I-am trimis mesaj lui Kristine, o prietena din Caraibe si membra a juriului la concursul de literatura, dar pentru un moment am crezut ca i-am dat Iuliei, care era in celalalt juriu, si ma speriasem. Kristine a raspuns aproape imediat, desi ma asteptam sa-mi raspunda Cynthia, o prietena din Australia. Reactia lui Kristine a fost ceva de genul "Daaaa, doamne, nici macar nu am observat, am uitat complet de premii, multumim, Octavia!". Le-am mai transmis fetelor sa schimbe putin regulamentul si sa se uite peste al meu. Aici, cadrul se schimba brusc si ajung la mine acasa, in pat, vorbind despre acelasi lucru: concursul. Mi se pare ca fetele au bagat muci in regulament (MA DUC SA PLANG DE RAS =)))))))))))))))))))))))))))) ) si am vrut sa ma iau de ele intr-un mesaj vocal, dar, recitind regulile concursului, am realizat ca mucii nu incurcau prea tare =)))))))))))))).
Am rugat-o pe mama sa ma cronometreze cand scriu, fiindca ala cica era timpul de examen, dar se cronometra dupa numarul de pagini care nu era maximul de 4, erau numai 3 pagini jumatate pentru ca la inceputul lucrarii facusem un exercitiu de gramatica.
M-am apucat sa scriu povestea mea, evident imaginara, inspirata, cica, dintr-un vis. Eseul meu se intitula "Cum l-am cunoscut pe Kakihara Tetsuya". Aici se schimba cadrul si intram in imaginatia mea din secunda aia. Actiunea se transpune in Fairy Tail.
"Incepusera Marile Jocuri Magice si multimea era in delir. Dintr-un vartej de foc apare Natsu, eroul suprem." Asa incepea eseul meu de 3 pagini si jumatate A5. Totusi, nu inteleg de unde putea sa apara Tetsuya aici; adica era caracterul lui, dar nu era el.
Visul se intrerupe brusc cand ajung pe la jumatatea eseului si nu stiu daca atinsesem pana la urma punctul culminant sau nu.
Cuprinsul visului:
Personaje (reale): mama, Cristiana, Anca si Iulia (3 utilizatoare ale sunphoto), Kristine (prietena din Caraibe), Cynthia (prietena din Australia), Kakihara Tetsuya (seiyuu) - mentionat
Anime: Pokemon (mentionat), Fairy Tail
Caractere: Natsu Dragneel
Comentarii
Trimiteți un comentariu