Se făcea că eram la facultate, dar făceam orele într-un loc care semăna mai mult cu liceul, zicând că e facultatea. Mai mulți dintre prietenii mei urmau să mă anunțe cât de curând că au intrat la facultate.
La începutul visului mă aflam pe un vas de croazieră cu mama, vas de croazieră care urma să mă ducă într-o pădure tropicală în care am vrut să merg ca să arăt lumii cum se comportă studenții de la FLLS și litere în situații critice. Așa se face că am petrecut cam 3 nopți observând diverse situații în sălbăticie și am învățat câteva lucruri importante, cum ar fi faptul că aceia care ajungeau în pădurea aia înnebuneau pe loc, și, dacă erau prea slabi la învățătură, animalele îi scuipau afară și îi lăsau într-o stare vegetativă. Ah, și animalele nu erau normale. Erau ceva hibride.
Pe drumul de întoarcere am cunoscut-o pe o tipă care urma să intre la litere în alt oraș. Tipa era ok la început, dar, cu timpul, începuse să mi se pară că mă testează din ce în ce mai mult, ca și cum ar vrea să raporteze cuiva tot ce fac. Am ajuns să încerc să o conving pe tipă că sunt câteva stereotipuri în FLLS, după care ea a început să îmi zică de profesori și de cât de 'ai dracu'' pot fi.
În partea cealaltă, la vecinii noștri de la medicină (vecini doar în vis, în realitate nu știu unde e facultatea aia)....se vedeau filme. Aparent, tot ceea ce se întâmpla în pădurea aia tropicală de mai devreme era supravegheat video iar părțile bune erau transformate în film și ecranizate. Și nu știu cum se face, dar filmul nostru de la FLLS în care urlau studenții în pădure și vorbeau foarte gramatical era proiectat și la medicină.
Revenind la FLLS, începe într-un final anul universitar. Eram colegă cu Marian și cu Lucian din generală și cel mai des făceam ore în laboratorul de fizică de acolo, având cu totul alți profesori decât la FLLS. Vorbeam tot timpul cu cei doi, mai puțin în ore, pentru că nu voiam să ajung și eu în pădurea aia mai târziu. După terminarea orelor, am mai zăbovit puțin. În facultate era foarte întuneric, de parcă picase curentul. Am primit mesaj de la Andre, care mă întreba cum face ca să se înscrie în an și i-am răspuns rapid. Puțin mai târziu am primit un alt mesaj de la ea, unul ciuntit, din care reieșea că înnebunise ://// Am început să îi trimit mesaje disperate scrise doar cu majuscule, și se pare că nu a fost mare lucru până la urmă, pentru că după ceva timp am putut să vorbim nornal și mi-a povestit despre peripețiile din prima ei zi de la facultate. Tipa aia de la începutul visului mă tot spiona, până când i-am arătat un anime dubios rău și am făcut-o să mă lase în pace o vreme 😂😂.
Se repetă scena cu pădurea întunecată a studenților de la FLLS. Acum eram și eu printre pretendenții la 'ultimul trofeu', pe care îl puteai obține doar dacă treceai peste toate obstacolele din pădure (rip). Bineînțeles că nu am putut să termin pentru că la un moment dat s-a schimbat brusc cadrul. Am ajuns înapoi la școală, la o oră de...nu știu ce era aia, dar aveam senzația că făceam mai multe ore cu profii din liceu decât cu cei de la facultate. Am primit mesaj de la Oana, care urma să se mute la mine la facultate.
Toate bune și frumoase a doua zi....când m-am trezit că Oana intră în clasă și se pune lângă mine în bancă. Am ajuns să se uite lumea după noi pe holuri pentru că mergeam la toate cursurile împreună, deși teoretic, ea era în anul I si eu în III. Vorbeam atat de mult, încât Marian și Lucian ajunseseră să creadă că au fost abandonați =)))))))...până când am lăsat-o pe Oana la un moment dat singură cu cei doi. Nu sunt prea sigură dacă au vorbit sau nu. La cursul următor am stat toți 4 în bancă: Oana la margine, eu lângă ea, Marian lângă mine și Lucian la cealaltă margine. În timpul orei îmi zbura mintea la toate cele întâmplate până atunci și nu înțelegeam cum s-a putut ajunge la așa ceva. Simțeam că tipa aia de mai devreme se apucase din nou să mă spioneze. Apoi, cadrul s-a schimbat brusc și am ajuns iar în pădurea aia, de data asta cu tot cu Oana. Animalele sălbatice nu ne atacau, deci am putut să ne plimbăm în voie. Nu știu cum, dar tipa aia care spiona a fost înghițită de un urs, iar când a scos-o ursu' afară pe motiv că era prea rea la gust, tipa arăta de parcă murise o dată. În momentul ăla, pe lângă noi trece unu' care zbiera funcții sintactice și analize gramaticale în timp ce fugea pentru viața lui. Oana scoate o carte și se uită la niște grile, întrebându-mă: "Cum poate ăsta să fie verb predicativ suplimentar??" (nu-mi mai amintesc verbul, dar sunt 100% sigură că nici măcar nu era verb).
La care îi răspund eu: "Păi este verb predicativ suplimentar doar atunci când se produce o acțiune asupra ta, de genul 'am fost stată pe de Oana'". =))))))))))))))))))))))))))))
Visul se încheie brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama, Lucian și Marian (colegi din generală), Andre și Oana (prietene foarte apropiate)
La începutul visului mă aflam pe un vas de croazieră cu mama, vas de croazieră care urma să mă ducă într-o pădure tropicală în care am vrut să merg ca să arăt lumii cum se comportă studenții de la FLLS și litere în situații critice. Așa se face că am petrecut cam 3 nopți observând diverse situații în sălbăticie și am învățat câteva lucruri importante, cum ar fi faptul că aceia care ajungeau în pădurea aia înnebuneau pe loc, și, dacă erau prea slabi la învățătură, animalele îi scuipau afară și îi lăsau într-o stare vegetativă. Ah, și animalele nu erau normale. Erau ceva hibride.
Pe drumul de întoarcere am cunoscut-o pe o tipă care urma să intre la litere în alt oraș. Tipa era ok la început, dar, cu timpul, începuse să mi se pară că mă testează din ce în ce mai mult, ca și cum ar vrea să raporteze cuiva tot ce fac. Am ajuns să încerc să o conving pe tipă că sunt câteva stereotipuri în FLLS, după care ea a început să îmi zică de profesori și de cât de 'ai dracu'' pot fi.
În partea cealaltă, la vecinii noștri de la medicină (vecini doar în vis, în realitate nu știu unde e facultatea aia)....se vedeau filme. Aparent, tot ceea ce se întâmpla în pădurea aia tropicală de mai devreme era supravegheat video iar părțile bune erau transformate în film și ecranizate. Și nu știu cum se face, dar filmul nostru de la FLLS în care urlau studenții în pădure și vorbeau foarte gramatical era proiectat și la medicină.
Revenind la FLLS, începe într-un final anul universitar. Eram colegă cu Marian și cu Lucian din generală și cel mai des făceam ore în laboratorul de fizică de acolo, având cu totul alți profesori decât la FLLS. Vorbeam tot timpul cu cei doi, mai puțin în ore, pentru că nu voiam să ajung și eu în pădurea aia mai târziu. După terminarea orelor, am mai zăbovit puțin. În facultate era foarte întuneric, de parcă picase curentul. Am primit mesaj de la Andre, care mă întreba cum face ca să se înscrie în an și i-am răspuns rapid. Puțin mai târziu am primit un alt mesaj de la ea, unul ciuntit, din care reieșea că înnebunise ://// Am început să îi trimit mesaje disperate scrise doar cu majuscule, și se pare că nu a fost mare lucru până la urmă, pentru că după ceva timp am putut să vorbim nornal și mi-a povestit despre peripețiile din prima ei zi de la facultate. Tipa aia de la începutul visului mă tot spiona, până când i-am arătat un anime dubios rău și am făcut-o să mă lase în pace o vreme 😂😂.
Se repetă scena cu pădurea întunecată a studenților de la FLLS. Acum eram și eu printre pretendenții la 'ultimul trofeu', pe care îl puteai obține doar dacă treceai peste toate obstacolele din pădure (rip). Bineînțeles că nu am putut să termin pentru că la un moment dat s-a schimbat brusc cadrul. Am ajuns înapoi la școală, la o oră de...nu știu ce era aia, dar aveam senzația că făceam mai multe ore cu profii din liceu decât cu cei de la facultate. Am primit mesaj de la Oana, care urma să se mute la mine la facultate.
Toate bune și frumoase a doua zi....când m-am trezit că Oana intră în clasă și se pune lângă mine în bancă. Am ajuns să se uite lumea după noi pe holuri pentru că mergeam la toate cursurile împreună, deși teoretic, ea era în anul I si eu în III. Vorbeam atat de mult, încât Marian și Lucian ajunseseră să creadă că au fost abandonați =)))))))...până când am lăsat-o pe Oana la un moment dat singură cu cei doi. Nu sunt prea sigură dacă au vorbit sau nu. La cursul următor am stat toți 4 în bancă: Oana la margine, eu lângă ea, Marian lângă mine și Lucian la cealaltă margine. În timpul orei îmi zbura mintea la toate cele întâmplate până atunci și nu înțelegeam cum s-a putut ajunge la așa ceva. Simțeam că tipa aia de mai devreme se apucase din nou să mă spioneze. Apoi, cadrul s-a schimbat brusc și am ajuns iar în pădurea aia, de data asta cu tot cu Oana. Animalele sălbatice nu ne atacau, deci am putut să ne plimbăm în voie. Nu știu cum, dar tipa aia care spiona a fost înghițită de un urs, iar când a scos-o ursu' afară pe motiv că era prea rea la gust, tipa arăta de parcă murise o dată. În momentul ăla, pe lângă noi trece unu' care zbiera funcții sintactice și analize gramaticale în timp ce fugea pentru viața lui. Oana scoate o carte și se uită la niște grile, întrebându-mă: "Cum poate ăsta să fie verb predicativ suplimentar??" (nu-mi mai amintesc verbul, dar sunt 100% sigură că nici măcar nu era verb).
La care îi răspund eu: "Păi este verb predicativ suplimentar doar atunci când se produce o acțiune asupra ta, de genul 'am fost stată pe de Oana'". =))))))))))))))))))))))))))))
Visul se încheie brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama, Lucian și Marian (colegi din generală), Andre și Oana (prietene foarte apropiate)
Comentarii
Trimiteți un comentariu