Se făcea că eram la facultate - mai exact, în vacanța
dinaintea ultimului an de licență, când m-am hotărât subit să mă transfer la
facultatea drept. Nu eram singura care voia să facă o schimbare atât de ieșită
din tipar. De pildă, Bogă, care fusese student al secției de chineză, se lăsase
de facultate în anul 2 din motive necunoscute mie. Am aflat după un timp că se
reprofilase și dăduse examenul de admitere la o facultate bazată pe turism.
Astfel, sătulă de stresul facultății de limbi străine, am vorbit la un moment
dat cu mama și am hotărât să merg și eu "în expediție" la drept.
În drumul spre facultatea de drept, m-am pomenit cu câteva
stații schimbate - nu doar cea de la Romană, ci și una de la Piața Buzești. Am
coborât deci în stația nouă de la Buzești împreună cu mai mulți călători care
erau mai mult sau mai puțin revoltați din cauza schimbărilor.
Din această stație, situată la vreo 5 metri înaintea celei
originale, studenții de la drept trebuiau să își ia noi carnete "pentru
prima specializare". De la stația originală, spre care am văzut cum se
îndrepta alene următorul mijloc de transport, trebuia să își mai procure și o
broșură care se lega cumva de respectivul carnet de student și de "cea
de-a doua specializare".
În stația de unde se luau broșurile, am dat cu ochii de
Gianina, o colegă care în vis semăna la voce cu Sabina. Evident că am crezut că
era Sabina, așa că am început să vorbesc cu ea de parcă eram cele mai bune
prietene.
Între timp, s-a pornit ploaia. Am auzit pe cineva țipând că
"e inadmisibil așa ceva" pentru că se udau broșurile și carnetele de
student, poziționate strategic pe stâlpul unde se găsea și plăcuța cu numele
stației, în niște coșulețe.
S-a schimbat cadrul. Ajunse la cămin, care de altfel semăna
izbitor cu casa bunicii, am mai stat la discuții cu Gianina pe care o credeam
Sabina, suficient de mult cât să-mi dau seama că nu era de fapt Sabina. Alături
de noi mai era o fată de care știam că Sabina nu era apropiată.
Chiar dacă îmi dădusem seama de faptul că o confundasem pe
Sabina cu altcineva, în vis nu știam că
pe Gianina o chema Gianina. Îi uitasem cu desăvârșire numele. Am încercat să
formulez întrebarea în așa fel încât să nu realizeze că nu știam cum o cheamă.
M-am gândit să îi cer numărul de telefon, sub pretextul că îmi era o prietenă
foarte bună și voiam cu orice preț să ținem legătura. Însă, spre ghinionul meu,
după ce Gianina mi-a dat numărul de telefon, la întrebarea "Cum te trec?"
am primit din partea ei răspunsul pasiv "Cum vrei."
S-a schimbat din nou cadrul. Am ajuns la facultatea de
drept, unde m-am întâlnit cu Andreea Frunză, o colegă din școala generală.
Fericită să mă vadă, a început să îmi explice cum funcționau lucrurile în cadrul
facultății. Ridicându-mi privirea, am observat deasupra capului Andreei,
agățate pe un perete, două fotografii care păreau scoase dintr-un anime: una de
grup - cică cu studenții facultății - și alta cu un "cuplu al
facultății".
M-am uitat mai atent la fotografia cuplului. Pe
"fata" blondă din fotografie am asociat-o automat cu Yuuto din Sousei
no Onmyouji. Presupusul ei partener era tot o fată, dar nu îmi amintesc la fel
de bine fața ei. Cert e că cele două erau venerate în toată facultatea.
A apărut la un moment dat și Sabina, care chiar era Sabina
de data asta. Oprindu-se lângă mine și privind spre cele două fotografii, a
început și ea să își dea cu părerea în privința poveștilor din spatele lor.
De vreme ce schimbam opinii cu Sabina în privința fotografiilor,
am auzit din spatele nostru un cor de voci mirate. Întorcându-mă, le-am
remarcat chiar pe cele două fete care formau vestitul cuplu de la drept. Se
plimbau nestingherite pe coridoare râzând elegant în japoneză. Fata blondă pe
care o asociasem cu Yuuto semăna la comportament și la coafură cu Nadeshiko din
Binbougami ga. De undeva din marea de studenți, am auzit pe cineva spunând:
"Sasuga Aroisu-sama (Alois-sama), konna aite wo mitsukaru nante!"
(Traducere: Cum era de așteptat de la Alois-sama, a găsit așa un partener!) cu
referire la fata blondă.
După o schimbare parțială de cadru, m-am întâlnit pe holul
facultății cu o doamnă prefesoară care a țipat la mine din toți plămânii,
atrăgând bineînțeles și reacții diverse din partea colegiilor. Motivul pentru
care profesoara era atât de furioasă pe mine era acela că "îmi permisesem
să nu scriu nicio informație pe broșura luată din stație" care, între
timp, se transformase într-o simplă hârtie (și care părea destul de importantă
dacă mă întrebați).
Cadrul s-a schimbat brusc și am ajuns alături de mama la
cămin. I-am mărturisit că după toate cele întâmplate în decursul unei singure
zile nu mai voiam la drept. Am adăugat că eram confuză și că voiam înapoi la
limbi străine.
În seara aceiași zile mi-a zburat din nou gândul la Bogă, pe
care am decis să îl sun. În timpul conversației noastre l-am auzit zicând:
-Da, păi io de asta m-am mutat de la "Punctaje
turistice" la "Turism"!
Intrigată, am întrebat:
-Păi și facultatea de turism unde e??
-Nu știu, a răspuns Bogă, iar visul s-a încheiat într-o
confuzie totală.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Bogă (coleg de la secția de
chineză), mama, Gianina, Sabina (colege de la japoneză), Andreea Frunză (colegă
din școala generală)
Anime / Manga: Sousei no Onmyouji (mențiune), Binbougami ga!
(mentiune), Kuroshitsuji (implicații - prin numele Alois)
Personaje anime: Ijika Yuuto (Sousei no Onmyouji) -
mentionat, Adenokouji Nadeshiko (Binbougami ga!) - menționată
Comentarii
Trimiteți un comentariu