Se făcea că eram la facultate și urmau să înceapă restanțele. În prima parte a visului, cât încă mă mai puteam bucura oarecum de o parte de vacanță, vorbisem cu Oana să ne vedem în fața blocului meu. Zis și făcut. Am ajuns până acasă (basically, ne-am întâlnit la facultate și am adus-o cu troleul până în fața blocului) și m-am despărțit de alți 2 colegi, printre care Adrian Bârsan, un coleg din generală. Am luat-o pe Oana și ne-am dus în treaba noastră. Puțin mai târziu, am realizat că îmi uitasem nu știu ce caiet la școală și, din cauza asta, trebuia să mă duc și la restanță la texte (cine știe ce era scris în caietul ăla...). Am vorbit cu Cristina și Georgiana, care m-au întrebat dacă am auzit ce s-a întâmplat cu Adrian și Alex (Alex fiind celălalt 'coleg' din vis). Le-am răspuns sincer că nu, eu stând mai mereu cu Oana. Atunci am aflat că Adrian luase și el restanță la texte și, mai mult decât atât, îl călcase mașina în drumul spre stație. Îmi imaginam acum disperată momentul în care m-am întors cu spatele la cei doi băieți. Regretam că am făcut-o. Am vorbit cu Oana și i-am explicat situația, ea urmând să mă lase să plec în treaba mea.
Am intrat în casă și i-am povestit mamei printre lacrimi ce și cum. Mama nu a reacționat prea bine la faza cu Adrian, așa că am hotărât să păstrez cel de-al doilea subiect un tabu până când se mai calmau lucrurile. Am ÎNCERCAT. La un moment dat, a sunat telefonul mamei (care nu știu de ce, dar ajunsese la mine în cameră). Aceleași două fete, Cristina și Georgiana (mai era cineva cu ele, dar nu reușesc să-mi dau seama cine) i-au dat mamei vestea bombă cu lovitura de mașină încă o dată, aceasta fiind urmată de vestea restanței mele. După ce s-a închis telefonul și mama s-a uitat urât la mine, a apărut un cadru fugitiv cu cele două fete râzând isteric de situația mea - aparent, ȘI ELE aveau restanță la texte și au vrut să mă înfunde.
În perioada dinaintea restanțelor, am vorbit zi lumină cu profe și am stabilit ședințe de meditații, având grijă să mai verific din când în când starea lui Adrian. Ironic este faptul că deși restanțele mele minunate erau la engleză, eu vorbeam mereu cu profe...de română și de japoneză pentru meditații. Cred că am făcut meditații cu doamna Gheorghe =)))))))).
Au sosit și restanțele (care se dădeau toate în L1). Am intrat timidă în sala de examen și Doamne-ajută. Nu îmi amintesc, sincer, să fi dat vreo restanță. În schimb, în laboratorul cu pricina se filmau videoclipuri și fiecare student trebuia să spună de ce se consideră potrivit pentru o bursă de studiu (cel mai probabil în Japonia). A venit rândul Cristinei și...trebuie să spun, aia a fost una dintre cele mai false și mai puțin convingătoare reprezentații pe care le-am văzut în viața mea... și nu știu de ce, dar cred că Cristina s-a dezbrăcat la un moment dat în bikini o_o. Cred că i-am și spus Cristinei ce credeam despre reprezentația ei, dar a râs. La scurt timp, s-a produs un cutremur enorm și s-a luat curentul în toată clădirea...mai puțin la subsol... care, ironic, era încă întreg. Toate celelalte eraje fuseseră grav avariate. Am ajuns, deci, la subsol, unde am dat de Carmen, profa noastră de texte. Ne-a luat pe toți în brațe și a început să plângă - cred că se bucura că suntem bine.
În ultima parte a visului dădeam în sfârșit un examen...dar totul era atât de confuz pe foaia aia, încât nu știu ce-am făcut.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Oana (prietenă foarte apropiată), Adrian Bârsan (coleg din generală), Alex Delcea (un elev de-al mamei), mama, Cristina și Georgiana (prietene din facultate), profesoara de română din clasa a 8-a, d-na Gheorghe (profesoară de literatură japoneză), profesoara de texte din anul al doilea.
Am intrat în casă și i-am povestit mamei printre lacrimi ce și cum. Mama nu a reacționat prea bine la faza cu Adrian, așa că am hotărât să păstrez cel de-al doilea subiect un tabu până când se mai calmau lucrurile. Am ÎNCERCAT. La un moment dat, a sunat telefonul mamei (care nu știu de ce, dar ajunsese la mine în cameră). Aceleași două fete, Cristina și Georgiana (mai era cineva cu ele, dar nu reușesc să-mi dau seama cine) i-au dat mamei vestea bombă cu lovitura de mașină încă o dată, aceasta fiind urmată de vestea restanței mele. După ce s-a închis telefonul și mama s-a uitat urât la mine, a apărut un cadru fugitiv cu cele două fete râzând isteric de situația mea - aparent, ȘI ELE aveau restanță la texte și au vrut să mă înfunde.
În perioada dinaintea restanțelor, am vorbit zi lumină cu profe și am stabilit ședințe de meditații, având grijă să mai verific din când în când starea lui Adrian. Ironic este faptul că deși restanțele mele minunate erau la engleză, eu vorbeam mereu cu profe...de română și de japoneză pentru meditații. Cred că am făcut meditații cu doamna Gheorghe =)))))))).
Au sosit și restanțele (care se dădeau toate în L1). Am intrat timidă în sala de examen și Doamne-ajută. Nu îmi amintesc, sincer, să fi dat vreo restanță. În schimb, în laboratorul cu pricina se filmau videoclipuri și fiecare student trebuia să spună de ce se consideră potrivit pentru o bursă de studiu (cel mai probabil în Japonia). A venit rândul Cristinei și...trebuie să spun, aia a fost una dintre cele mai false și mai puțin convingătoare reprezentații pe care le-am văzut în viața mea... și nu știu de ce, dar cred că Cristina s-a dezbrăcat la un moment dat în bikini o_o. Cred că i-am și spus Cristinei ce credeam despre reprezentația ei, dar a râs. La scurt timp, s-a produs un cutremur enorm și s-a luat curentul în toată clădirea...mai puțin la subsol... care, ironic, era încă întreg. Toate celelalte eraje fuseseră grav avariate. Am ajuns, deci, la subsol, unde am dat de Carmen, profa noastră de texte. Ne-a luat pe toți în brațe și a început să plângă - cred că se bucura că suntem bine.
În ultima parte a visului dădeam în sfârșit un examen...dar totul era atât de confuz pe foaia aia, încât nu știu ce-am făcut.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Oana (prietenă foarte apropiată), Adrian Bârsan (coleg din generală), Alex Delcea (un elev de-al mamei), mama, Cristina și Georgiana (prietene din facultate), profesoara de română din clasa a 8-a, d-na Gheorghe (profesoară de literatură japoneză), profesoara de texte din anul al doilea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu