Se făcea că era 20 ianuarie, data inaugurării lui Joe Biden ca președinte al Americii, dar spre șocul tuturor, s-au prelungit alegerile. De data asta, în cursă se aflau 3 indivizi: Biden, Trump și încă un om politic care din câte am înțeles, concura pentru președinția României împotriva lui Klaus Iohannis. De Iohannis se săturaseră toți, aparent, astfel că a fost primit cu huiduieli mai ceva ca Trump.
Eu și mama, alături de doi copii care îi erau elevi din câte
am înțeles, așteptam cu sufletul la gură să vedem rezultatele alegerilor și de această
dată.
Pe un ecran enorm se vedea cum Trump prelua conducerea, apoi
Biden, apoi din nou Trump, de parcă era o votare cu numărătoare simultană. Cei
doi s-au tot încăierat pe ecran, până la apariția ultimului candidat. Acest al
treilea candidat a venit în sala în care oamenii așteptau să voteze și / sau să vadă
rezultatele votării... înconjurat de o aură luminoasă, de parcă ar fi fost un sfânt. L-am văzut cum ia avantaj după ce oamenii au mers să îl voteze
masiv, dar simțeam că ceva nu era în regulă cu el.
După finalizarea votării, am mers să mă plimb printre marile
figuri. Am dat din întâmplare peste Trump și încă un bărbat; cei doi vorbeau
despre căratul meselor festive într-o altă cameră pentru petrecere. Am deschis
ochii larg și m-a pufnit râsul când l-am auzit pe Trump înjurând... în română.
S-a uitat la mine cu o față șocată și m-a întrebat, "Aoleu, tu ești din
România?" Am dat din cap afirmativ. A mai tras o înjurătură, tot în română,
după care a început să vorbească în engleză, de parcă nu aș fi putut oricum să îl înțeleg.
S-a schimbat cadrul și, de la alegeri, am ajuns cu mama la spitalul din apropiere, unde ne-am întâlnit cu Jaklin. Eu și mama trebuia să
naștem. Se estima că eu voi fi intrat în travaliu în 20 ianuarie la ora 9-10 noaptea, iar mama în 21 ianuarie la 11 noaptea. Eram pe drept
foarte emoționată în privința nașterii, nu puteam crede că ajunsesem într-un
asemenea punct în viață. Ca să mă ajute să mă calmez, mama și Jaklin au vorbit
cu mine despre vremurile vechi, despre copilăria mea (mama a început), aducând cu ea chiar și albumele cu poze de când eram mică. Mi-au arătat și poze drăguțe cu animale.
Când a venit momentul să nasc, mama a stat întinsă pe
celălalt pat din salonul mai mult sau mai puțin dărăpănat. Nu am simțit absolut
nicio durere când s-a născut copilul, iar când m-am trezit eram ușoară ca un
fulg și într-o euforie totală. Am ieșit dansând din salon.
S-a schimbat cadrul, înainte să apuc să îmi văd copilul care
cred că fusese dus la incubatoare. Am ajuns în fața unei guri de metrou, unde i-am întâlnit pe Lyserg și Jeanne din Shaman King. Lyserg venise în căutarea lui
Jeanne; a fost surprins să o vadă afară din camera Fecioarei de Fier și a
întrebat-o care era de fapt povestea ei. Cu cât vorbeau mai mult, cu atât
Lyserg părea mai atașat de Jeanne, pentru că observa încetul cu încetul că
temuta Fecioară era o ființă umană normală, la fel ca el. Mi-a plăcut să le
urmăresc discuția.
S-a schimbat din nou cadrul și am ajuns încă o dată în sala de așteptare pentru nașteri. Era 21 ianuarie, ceea ce însemna că era rândul mamei să nască. Eu, Jaklin și alți doi elevi ai mamei, fată și băiat (probabil frați) am vrut să fim de față la marele eveniment, așa că stăteam aliniați în paturile de pe lângă mama. Cu puțin timp înainte să intre în operație, mama a întrebat dacă era sigur că va intra în travaliu la ora 11 noaptea. I-am spus că nu se putea altfel, că așa era procedura și m-a atenționat că o să dureze o groază, și deci probabil ne vom fi întors foarte târziu acasă. Nu m-a deranjat.
Cât eram întinsă pe patul din imediata apropiere a mamei,
m-am rugat să nu luăm doamne iartă-mă Covid amândouă; m-am uitat către Jaklin
și se citea clar disperarea din ochii mei. Au trecut minute în șir, și momente
în care pur și simplu nu am mai putut sta locului și am ieșit din salon, dar a
meritat așteptarea. Cred că mama avea altă fată. Visul s-a încheiat cu noi toți
fericiți și asistenta cu copilul în brațe lângă noi. A trebuit să mai așteptăm
până să ne putem lua pruncii acasă.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Donald Trump, Joe Biden (președinți
americani) - menționați, Klaus Iohannis (președintele României), Jaklin
(prietenă foarte apropiată), mama
Anime/Manga: Shaman King
Personaje anime: Lyserg Diethel, Jeanne
Comentarii
Trimiteți un comentariu