Se făcea că eram în sufragerie cu geamul larg deschis. Ploua cu găleata și tuna destul de tare. Mama era prin preajmă și mă asculta cum vorbeam cu pasiune despre un evemiment care se apropia, la care va fi trebuit să iau parte cu corul. Cerul era noros, și camera întunecată, dar asta nu m-a oprit din a începe să cânt. Voiam să fiu cât mai bine pregătită pentru eveniment. După ce am răsfoit versurile, am început cu "Momi no Ki" și "Gloria" și alte colinde în japoneză, de vreme ce mama s-a arătat foarte entuziasmată. Nu cred că am cântat mai mult de o strofă din fiecare colind în parte, dar îmi plăcea să acopăr ropotul ploii și tunetele.
La un moment dat, când nu a mai tunat, am scos mâna pe
fereastră ca să simt cât de tare ploua. Am continuat să cânt și am privit către
picăturile de ploaie care îmi atingeau pielea. Nu pot să spun că mai eram atentă
la altceva din jur. Visul s-a încheiat brusc cu ceva ce am asimilat cu un mare
trăsnet (dar, de fapt, era un tomberon de gunoi afară).
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama
Comentarii
Trimiteți un comentariu