Se făcea că eram la facultate, dar nu semăna cu facultatea mea, la ora de literatură engleză. Antonia încă era în România și îmi dădea sfaturi ca să mă pună mai repede pe picioare cu facultatea. Avusesem un presentiment la plecarea de acasă în ziua aia - presentiment că mai bine aș pleca de la ora de literatură. Nu am făcut-o și m-am pomenit în fața faptului împlinit cu profa zicând: "Domnișoara Enache..." și după ce am ridicat mâna, a completat "va fi ascultată azi" și mi-a pus dată în catalog (mă simt ca la liceu, mor). M-am înjurat de atâtea ori pe interior în minutul ăla, pentru că nu învățasem absolut nimic și mai veneam și după o lungă perioadă de pauză.
M-a ascultat deci profa, care la un moment dat începuse să semene a prof, și mi-a zis că nu are pe ce să îmi dea 5-ul cu o față disperată. Cumva, însă, am reușit să iau 5 după ce mi-a mai pus o întrebare. Îmi dădeam coate cu Antonia, săraca de ea, câte facepalm-uri și-a dat pe interior la bazaconiile mele. Am ieșit apoi din clasă după terminarea cursului. Culoarul arăta precum cel de la Media. M-am dus la sport prin ploaie, dar măcar am fost mândră că găsisem o scurtătură sau ceva. Am stat mai mult afară, plimbându-mă între scoală și sală și la un moment dat parcă și-a dat timpul reset, că am intrat în școală și toată lumea își dădea bună dimineața și erau luminile aprinse ca și cum ar fi fost vreo 7 dimineața. Am fost invitată de către un gardian să stau de serviciu pe școală cum stăteam în generală și m-am întâlnit iar cu Antonia. De vreme ce stăteam de serviciu, am văzut că a intrat o pisică în școală și m-am dus să o mângâi.
Schimbare de cadru. Ajunsesem iar în Cluj la Andre. Încă era începutul lui octombrie și primisem vacanță de la decanul facultății. Cică vacanța asta era pe post de tratament și mă dusesem cu mama în Cluj la recomandarea Antoniei. Aveam din nou senzația că Antonia era prin preajmă. Știu că ne-a făcut un nene introducere la pastilele pe care urma să le iau pe perioada șederii mele în Cluj și cum acționau ele asupra corpului uman. În principiu, erau niște pastile care, la interval de 2-3 ore după ce le luai, te lăsau leșinat.
La început, am fost cazată împreună cu mama la un hotel din apropierea grădinii botanice și mi-am urmat tratamentul acolo timp de o săptămână sau ceva, timp în care am tot auzit de la mama că îi scria Antonia. Mai apoi, am fost chemată într-un bordel unde stătea nenea care ne-a făcut introducerea despre medicamente. Ni s-a spus că ar vrea să ne mute într-o altă cameră la un alt hotel vecin pentru că la actualul hotel nu puteam să vedem chestiile color la televizor. M-am uitat ciudat la el pentru că noi vedeam bine la televizor. Chiar și atunci când a vrut să ne demonstreze pe un televizor mai mic, demonstrația nu a stat în picioare pentru că după un anumit timp, s-a colorat imaginea. În fine, m-a mutat în celălalt hotel. Hotelul al doilea avea avantajul că era super aproape de grădină și de facultatea lui Andre, așa că am sunat-o să îi spun că ne puteam vedea după ore. A fost fericită la auzul veștii și m-a întrebat cum e cu tratamentul. I-am mărturisit că e super ciudat și că deja leșinasem de câteva ori. Și acum eram aproape. Cu toate astea, îmi plăcea puțin senzația pe care o aveam când leșinam... dacă mă prindea în apropierea unui pat, era și mai bine.
O auzeam pe Andre că gâfâie urcând dealul, probabil ca să vină să mă vadă. S-a întâlnit la un moment dat cu mama și au început să vorbească, timp în care eu am leșinat și m-am visat la metrou la Unirii întâlnindu-mă cu Andre. Visul s-a încheiat brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama, Antonia (prietenă apropiată de la facultate), Andre (prietenă foarte apropiată)
M-a ascultat deci profa, care la un moment dat începuse să semene a prof, și mi-a zis că nu are pe ce să îmi dea 5-ul cu o față disperată. Cumva, însă, am reușit să iau 5 după ce mi-a mai pus o întrebare. Îmi dădeam coate cu Antonia, săraca de ea, câte facepalm-uri și-a dat pe interior la bazaconiile mele. Am ieșit apoi din clasă după terminarea cursului. Culoarul arăta precum cel de la Media. M-am dus la sport prin ploaie, dar măcar am fost mândră că găsisem o scurtătură sau ceva. Am stat mai mult afară, plimbându-mă între scoală și sală și la un moment dat parcă și-a dat timpul reset, că am intrat în școală și toată lumea își dădea bună dimineața și erau luminile aprinse ca și cum ar fi fost vreo 7 dimineața. Am fost invitată de către un gardian să stau de serviciu pe școală cum stăteam în generală și m-am întâlnit iar cu Antonia. De vreme ce stăteam de serviciu, am văzut că a intrat o pisică în școală și m-am dus să o mângâi.
Schimbare de cadru. Ajunsesem iar în Cluj la Andre. Încă era începutul lui octombrie și primisem vacanță de la decanul facultății. Cică vacanța asta era pe post de tratament și mă dusesem cu mama în Cluj la recomandarea Antoniei. Aveam din nou senzația că Antonia era prin preajmă. Știu că ne-a făcut un nene introducere la pastilele pe care urma să le iau pe perioada șederii mele în Cluj și cum acționau ele asupra corpului uman. În principiu, erau niște pastile care, la interval de 2-3 ore după ce le luai, te lăsau leșinat.
La început, am fost cazată împreună cu mama la un hotel din apropierea grădinii botanice și mi-am urmat tratamentul acolo timp de o săptămână sau ceva, timp în care am tot auzit de la mama că îi scria Antonia. Mai apoi, am fost chemată într-un bordel unde stătea nenea care ne-a făcut introducerea despre medicamente. Ni s-a spus că ar vrea să ne mute într-o altă cameră la un alt hotel vecin pentru că la actualul hotel nu puteam să vedem chestiile color la televizor. M-am uitat ciudat la el pentru că noi vedeam bine la televizor. Chiar și atunci când a vrut să ne demonstreze pe un televizor mai mic, demonstrația nu a stat în picioare pentru că după un anumit timp, s-a colorat imaginea. În fine, m-a mutat în celălalt hotel. Hotelul al doilea avea avantajul că era super aproape de grădină și de facultatea lui Andre, așa că am sunat-o să îi spun că ne puteam vedea după ore. A fost fericită la auzul veștii și m-a întrebat cum e cu tratamentul. I-am mărturisit că e super ciudat și că deja leșinasem de câteva ori. Și acum eram aproape. Cu toate astea, îmi plăcea puțin senzația pe care o aveam când leșinam... dacă mă prindea în apropierea unui pat, era și mai bine.
O auzeam pe Andre că gâfâie urcând dealul, probabil ca să vină să mă vadă. S-a întâlnit la un moment dat cu mama și au început să vorbească, timp în care eu am leșinat și m-am visat la metrou la Unirii întâlnindu-mă cu Andre. Visul s-a încheiat brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama, Antonia (prietenă apropiată de la facultate), Andre (prietenă foarte apropiată)
Comentarii
Trimiteți un comentariu