Se făcea că eram la liceu și urma să dau două examene din două părți fiecare în aceeași zi și un al treilea examen, și ăla din două părți într-o altă zi. Nu știu cum, dar pe primele două am reușit să le dau la școala generală, în timp ce mama preda radiotelegrafie într-o altă sală. Au venit oameni precum diriga din liceu și alți profesori care în vis mi se păreau super cunoscuți, dar acum nu îmi mai amintesc cine erau. Am dat frumos examenul la română (care, dacă mă întrebați, nu părea a fi română) și pe cel la matematică - în timp util, două ore, relaxat, drăguț, am dat două examene într-o zi și NU am murit, ceea ce e ciudat. Îmi amintesc cum în timpul examenului de matematică a stat diriga pe capul meu în majoritatea timpului, nici nu puteam să mișc în bancă.
Înainte de examenul de matematică cel puțin, am simțit că-mi dau duhul cu mama, care mă tot bătea la cap cu orice chestie cât de mică. Totuși, cred că femeia avea un motiv întemeiat, pentru că imediat după ce am terminat examenul de matematică, s-a lăsat de telegrafie și a plecat acasă fiindcă se simțea rău.
S-a schimbat cadrul. A venit și nenorocitul de examen cu numărul 3. Nu știu ce era chestia aia, dar a trebuit să scriu și un eseu cu multe date explicative și desene. Și pentru ăla aveam tot două ore, dar ghiciți: l-am terminat în două ore? Nu. Am fost distrasă de x și de y care mă tot sunau și îmi trimiteau mesaje (în special Oana, care îmi trimitea poze cu ultimele ei desene și îmi cerea să le refac sau ceva de genul... La un moment dat, știu că am folosit stilul din desenele Oanei la desenele din lucrarea mea. M-a chemat mama la sala de radiotelegrafie și m-a ținut de vorbă cam jumătate de oră din timpul de examen. Am fost surprinsă de faptul că nu era acasă, fiindcă dacă mă întrebați, nu părea să fie prea bine nici de data asta. Am plecat apoi și am revenit la foaia mea de examen. N-am reușit să termin absolut nimic, așa că am așteptat să mai treacă câteva ore, bineînțeles lucrând, iar profesoara a trebuit să plece la ore sau acasă. (De menționat ar fi faptul că la început, era o comisie formată din mai mulți profesori, printre care era și administratorul clădirii :/) M-am dus în fugă la profa să o întreb dacă mâine era în școală (mâine fiind joi). Mi-a spus că nu și mi-a sugerat să scanez lucrarea dacă vreau să i-o trimit. Am ezitat să mă pronunț în privința scanatului și a rămas să îi trimit poze cu ce am lucrat. I-am zis că 'telefonul meu face poze foarte clare'.
Seara, acasă, am scris la lucrarea aia de mi-a ieșit și prin pori. Mi-aduc aminte că și de data asta m-a tot sunat Oana și, în plus, am vorbit și cu Jasmine. Mi-a spus că a avut un proiect de făcut despre muzică și i-am mărturisit că și eu aveam o parte despre așa ceva. Jasmine mi-a mărturisit într-un fel extrem de abrupt că ea de fapt urăște muzica și urăște să facă proiecte pe baza ei. M-a șocat reacția ei și i-am mai scris ceva, întorcându-mă apoi la proiect. Nu știu exact cât a durat să scriu ambele părți, dar știu sigur că după ce am terminat m-am dus cu ele la tata să le verifice (deși era foarte târziu, vreo 2:30 noaptea). Am trimis apoi mail-ul către profesoară și am așteptat până s-a făcut vreo 5.
Între timp, s-a și schimbat cadrul. Am auzit o voce de tip care povestea cu ardoare cât de mult îi plăcea să mănânce pilaf și tăiței când era mic și ce se întâmpla de fiecare dată când mânca. Același tip a mărturisit și că avea un frate mai mare care l-a enervat toată copilăria prin felul în care mânca tăițeii. Nu știu cum se face, dar tipul nu mesteca. Aici a apărut un studiu pe un proiector, studiu care zicea că unele alimente nu trebuie să fie mestecate dacă nu vrei să ai indigestie când ești mic. A apărut apoi un cadru scurt în care fratele mai mic - tipul care spunea povestea - îi dădea pisicii pilaf și tăiței ca să vadă dacă avea și ea deranjament stomacal după. Visul se încheie brusc cu tipul vorbind despre pisică astfel:
'A făcut pipi! Fgm de muscă! A făcut caca! Fgm de muscă!' - și da, prin 'muscă' se referea la pisică....
Mențiune de onoare: ultimul cadru începe cam așa:
'Vă amintiți cum era când eram mici și mâncam pilaf și tăiței?? Ei bine, eu am un frate care tot timpul mânca mai bine decât mine!'
Cuprinsul visului
Personaje (reale): diriginta din liceu, mama, Oana și Jasmine (prietene apropiate)
Înainte de examenul de matematică cel puțin, am simțit că-mi dau duhul cu mama, care mă tot bătea la cap cu orice chestie cât de mică. Totuși, cred că femeia avea un motiv întemeiat, pentru că imediat după ce am terminat examenul de matematică, s-a lăsat de telegrafie și a plecat acasă fiindcă se simțea rău.
S-a schimbat cadrul. A venit și nenorocitul de examen cu numărul 3. Nu știu ce era chestia aia, dar a trebuit să scriu și un eseu cu multe date explicative și desene. Și pentru ăla aveam tot două ore, dar ghiciți: l-am terminat în două ore? Nu. Am fost distrasă de x și de y care mă tot sunau și îmi trimiteau mesaje (în special Oana, care îmi trimitea poze cu ultimele ei desene și îmi cerea să le refac sau ceva de genul... La un moment dat, știu că am folosit stilul din desenele Oanei la desenele din lucrarea mea. M-a chemat mama la sala de radiotelegrafie și m-a ținut de vorbă cam jumătate de oră din timpul de examen. Am fost surprinsă de faptul că nu era acasă, fiindcă dacă mă întrebați, nu părea să fie prea bine nici de data asta. Am plecat apoi și am revenit la foaia mea de examen. N-am reușit să termin absolut nimic, așa că am așteptat să mai treacă câteva ore, bineînțeles lucrând, iar profesoara a trebuit să plece la ore sau acasă. (De menționat ar fi faptul că la început, era o comisie formată din mai mulți profesori, printre care era și administratorul clădirii :/) M-am dus în fugă la profa să o întreb dacă mâine era în școală (mâine fiind joi). Mi-a spus că nu și mi-a sugerat să scanez lucrarea dacă vreau să i-o trimit. Am ezitat să mă pronunț în privința scanatului și a rămas să îi trimit poze cu ce am lucrat. I-am zis că 'telefonul meu face poze foarte clare'.
Seara, acasă, am scris la lucrarea aia de mi-a ieșit și prin pori. Mi-aduc aminte că și de data asta m-a tot sunat Oana și, în plus, am vorbit și cu Jasmine. Mi-a spus că a avut un proiect de făcut despre muzică și i-am mărturisit că și eu aveam o parte despre așa ceva. Jasmine mi-a mărturisit într-un fel extrem de abrupt că ea de fapt urăște muzica și urăște să facă proiecte pe baza ei. M-a șocat reacția ei și i-am mai scris ceva, întorcându-mă apoi la proiect. Nu știu exact cât a durat să scriu ambele părți, dar știu sigur că după ce am terminat m-am dus cu ele la tata să le verifice (deși era foarte târziu, vreo 2:30 noaptea). Am trimis apoi mail-ul către profesoară și am așteptat până s-a făcut vreo 5.
Între timp, s-a și schimbat cadrul. Am auzit o voce de tip care povestea cu ardoare cât de mult îi plăcea să mănânce pilaf și tăiței când era mic și ce se întâmpla de fiecare dată când mânca. Același tip a mărturisit și că avea un frate mai mare care l-a enervat toată copilăria prin felul în care mânca tăițeii. Nu știu cum se face, dar tipul nu mesteca. Aici a apărut un studiu pe un proiector, studiu care zicea că unele alimente nu trebuie să fie mestecate dacă nu vrei să ai indigestie când ești mic. A apărut apoi un cadru scurt în care fratele mai mic - tipul care spunea povestea - îi dădea pisicii pilaf și tăiței ca să vadă dacă avea și ea deranjament stomacal după. Visul se încheie brusc cu tipul vorbind despre pisică astfel:
'A făcut pipi! Fgm de muscă! A făcut caca! Fgm de muscă!' - și da, prin 'muscă' se referea la pisică....
Mențiune de onoare: ultimul cadru începe cam așa:
'Vă amintiți cum era când eram mici și mâncam pilaf și tăiței?? Ei bine, eu am un frate care tot timpul mânca mai bine decât mine!'
Cuprinsul visului
Personaje (reale): diriginta din liceu, mama, Oana și Jasmine (prietene apropiate)
Comentarii
Trimiteți un comentariu