Se făcea că mă uitasem de curând la un anime cu sirene. A fost foarte drăguț și am învățat lucruri noi despre sirene, cum ar fi că au viață foarte lungă. Între timp, mă mutasem împreună cu mama într-o altă parte de oraș... cică. În realitate locuiam la doar 2 stații distanță de locul inițial.
Am mers într-o bună zi cu mama să scoatem niște bani de pe card și să ne plimbăm. Partea dubioasă este că era atât de cald, încât eram nevoită să mă plimb în 'costum de baie' - în maieu și în chiloți și cu șlapi roz care apoi au devenit albaștri - pe stradă. Am scos banii și am plecat mai departe. Am urcat într-o mașină și am încercat să ne îndepărtăm de bancă. Mașina mișca, dar noi nu ajungeam departe și aveam impresia că toate stațiile de autobuz pe lângă care treceam arătau la fel. Mama s-a dat jos din mașină și a plecat să investigheze situația. Am urmat-o și eu la scurt timp. La un moment dat, mama a intrat într-o farmacie, dar nu am intrat după ea ca să văd ce cumpără. Am hălăduit prin același loc și la un moment dat m-am adăpostit undeva într-o bancă pentru că începuse să plouă cu găleata. Acolo, niște femei începuseră să vorbească urât despre mine. Am hotărât să nu le bag în seamă și am plecat mai departe, însă m-am oprit în fața geamului aceleiași bănci ca să observ că maieul meu dispăruse - îl uitasem la bancă. Am intrat repede după el și l-am luat. Una dintre cucoanele de mai devreme a început să strige după mine. M-a întrebat în batjocură dacă am idee cât de murdari îmi sunt șlapii.
Am mers într-o bună zi cu mama să scoatem niște bani de pe card și să ne plimbăm. Partea dubioasă este că era atât de cald, încât eram nevoită să mă plimb în 'costum de baie' - în maieu și în chiloți și cu șlapi roz care apoi au devenit albaștri - pe stradă. Am scos banii și am plecat mai departe. Am urcat într-o mașină și am încercat să ne îndepărtăm de bancă. Mașina mișca, dar noi nu ajungeam departe și aveam impresia că toate stațiile de autobuz pe lângă care treceam arătau la fel. Mama s-a dat jos din mașină și a plecat să investigheze situația. Am urmat-o și eu la scurt timp. La un moment dat, mama a intrat într-o farmacie, dar nu am intrat după ea ca să văd ce cumpără. Am hălăduit prin același loc și la un moment dat m-am adăpostit undeva într-o bancă pentru că începuse să plouă cu găleata. Acolo, niște femei începuseră să vorbească urât despre mine. Am hotărât să nu le bag în seamă și am plecat mai departe, însă m-am oprit în fața geamului aceleiași bănci ca să observ că maieul meu dispăruse - îl uitasem la bancă. Am intrat repede după el și l-am luat. Una dintre cucoanele de mai devreme a început să strige după mine. M-a întrebat în batjocură dacă am idee cât de murdari îmi sunt șlapii.
Am mai mers vreo câțiva metri și iar am văzut că se uitau oamenii urât la mine. Maieul îmi era murdar, șlapii erau plini de noroi...și, colac peste pupăză, mai și pierdeam maieul în mod inconștient o dată la 5 minute și trebuia să mă întorc după el.
A venit între timp mama și ne-am adăpostit în mașina care se făcuse brusc cât o furgonetă. Mama mi-a dat niște ceai care zicea că o să mă ajute mult. Ceaiul nu avea pic de îndulcitori, așa că am decis să îl las pe mai târziu. L-am acoperit cu ceva și am mai stat la taifas cu mama. Când l-am descoperit și am vrut să îl beau, am văzut că avea ceva ce semăna cu muștele moarte în el, deși mama zicea că erau plante. Am încercat să beau ceaiul și nu am putut, urmând să merg disperată la mama și să-i spun că ceaiul are mortăciuni în el și nu beau așa ceva. Mama s-a apucat să îmi mai facă un ceai, timp în care eu am ieșit afară și am fost din nou privită cu ochi reci de către niște femei bogate. A venit o balenă și m-a scăpat de respectivele femei, ca mai apoi să înceapă să vorbească cu mine. Nu a putut sta mult, a trebuit să se întoarcă în mare, printr-un canal.
Mama m-a chemat înapoi în furgonetă să îmi beau ceaiul. Am luat o gură și după nu am mai vrut. Văzând asta, mama a zis că se duce acasă (la vechea noastră casă). A plecat supărată prin ploaie iar eu am început să alerg după ea ca să o opresc. În loc să o opresc, m-am trezit coborând niște trepte care duceau în adâncul mării. O vedeam pe mama cum se îndepărtează de mine și strigam la ea, dar fără folos.
S-a schimbat cadrul. Am deschis ochii și am privit în jur, observând că eram pe fundul mării și eram sirenă. Am plecat să explorez și m-am întâlnit cu balena care mă salvase mai devreme (era un 'el'). I-am spus că vreau să merg să o caut pe mama, dar el a răspuns că nu are rost să merg după ea, au trecut pe puțin 1000 de ani de când am ajuns în mare. Eram o sirenă și aveam o viață mult mai lungă decât alții, exact ca în animeul pe care îl văzusem la începutul visului.
După o vreme, începusem să mă compar cu sirenele și am zis gen 'mă așteptam, mereu am avut o față mai tânără decat a altora'. Lenjeria cu care fusesem îmbrăcată cu 1000 de ani în urmă era acum strălucitoare iar șlapii nu mai erau plini de noroi. Aș fi vrut să ies la suprafață, să le arăt tuturor că eram curată, dar apoi am realizat că nu mai aveam pentru cine să ies. Cu toții muriseră între timp. Mi-am amintit brusc că atunci când am fost batjocorită pe stradă mi-am dorit să am haine mai curate și așa am reușit să găsesc o explicație pentru transformarea mea în sirenă.
Cu timpul, m-am acomodat și am ajuns să îmi fac prieteni în mare. Am întâlnit și pisici (normale) în largul mării, erau și ele ca mine, sirene care se treziseră după un somn lung.
Visul se încheie când încep să mă întreb când voi muri sau dacă am viață eternă.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama
Mama m-a chemat înapoi în furgonetă să îmi beau ceaiul. Am luat o gură și după nu am mai vrut. Văzând asta, mama a zis că se duce acasă (la vechea noastră casă). A plecat supărată prin ploaie iar eu am început să alerg după ea ca să o opresc. În loc să o opresc, m-am trezit coborând niște trepte care duceau în adâncul mării. O vedeam pe mama cum se îndepărtează de mine și strigam la ea, dar fără folos.
S-a schimbat cadrul. Am deschis ochii și am privit în jur, observând că eram pe fundul mării și eram sirenă. Am plecat să explorez și m-am întâlnit cu balena care mă salvase mai devreme (era un 'el'). I-am spus că vreau să merg să o caut pe mama, dar el a răspuns că nu are rost să merg după ea, au trecut pe puțin 1000 de ani de când am ajuns în mare. Eram o sirenă și aveam o viață mult mai lungă decât alții, exact ca în animeul pe care îl văzusem la începutul visului.
După o vreme, începusem să mă compar cu sirenele și am zis gen 'mă așteptam, mereu am avut o față mai tânără decat a altora'. Lenjeria cu care fusesem îmbrăcată cu 1000 de ani în urmă era acum strălucitoare iar șlapii nu mai erau plini de noroi. Aș fi vrut să ies la suprafață, să le arăt tuturor că eram curată, dar apoi am realizat că nu mai aveam pentru cine să ies. Cu toții muriseră între timp. Mi-am amintit brusc că atunci când am fost batjocorită pe stradă mi-am dorit să am haine mai curate și așa am reușit să găsesc o explicație pentru transformarea mea în sirenă.
Cu timpul, m-am acomodat și am ajuns să îmi fac prieteni în mare. Am întâlnit și pisici (normale) în largul mării, erau și ele ca mine, sirene care se treziseră după un somn lung.
Visul se încheie când încep să mă întreb când voi muri sau dacă am viață eternă.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama
Comentarii
Trimiteți un comentariu