Se făcea că era o frumoasă zi de marți. Eram în anul al doilea și urma să avem cursul de texte. Aveam cursul într-o sală care părea a fi Cartianu, dar la un moment dat nici măcar nu mai semăna cu ea.
Am stat cam juma' de oră așteptând după profa care nu a venit. Atunci am hotărât împreună cu Camelia să plec de la curs. Am ieșit împreună pe hol și am zăbovit prin clădirea care începuse să arate din ce în ce mai mult ca școala generală. Am stat ce-am stat, am vorbit despre cursul de texte și despre practica limbii japoneze și într-un final am hotărât să ieșim din facultate. Afară era înnorat și ploua ușor. Ajunse la Română, am primit mesaj de la o colegă să ne întoarcem, că a venit profa. M-am uitat la Camelia și ea la mine și am făcut cale întoarsă, regretând că nu am reușit să scăpăm de curs. Am intrat într-o clădire care părea complet străină. Aia cică era facultatea noastră. Am ajuns și în fața sălii în care urma să facem texte. Cartianu era întunecată și îngustă, nici pe departe ca în realitate. Am văzut-o pe profa că venise și făcea matematică =))))))))))))))).
Nu știu cum se face, dar după ce ne-am cerut scuze că am întârziat și tot tacâmul, a dispărut profa din clasă. În locul ei a apărut doamna Raianu care ne-a lăsat să plecăm de la curs sub un pretext care nu mi s-a părut a fi prea convingător. Am ieșit iar din facultate și m-am pomenit singură după câteva minute. Mergeam pe undeva pe la Calea Victoriei. Urma să mă opresc în stație să aștept troleul. Ajunsă în stație, am văzut că era deja un troleu oprit și m-am urcat în el numaidecât. Abia așteptam să ajung acasă să mă uit la Fairy Tail. Am mai primit un mesaj de la o colegă când eram în troleu, probabil referitor la chiulul de la curs. Am evitat să răspund la el și mi-am văzut de drum, uitându-mă pe geam. Am trecut, nu se știe cum, pe lângă Howard Johnson, care era în drumul către liceu - în direcția opusă casei mele. Atunci m-au apucat remușcările și am început să mă gândesc la târgul firmelor de exercițiu la care am participat în clasa a 11-a, probabil pentru că și atunci ploua la fel de tare ca în vis, ceea ce m-a făcut să conștientizez faptul că și de la respectivul târg chiulisem într-o oarecare măsură.
Am auzit la un moment dat o melodie veche și am început să o fredonez. Visul s-a încheiat brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Camelia (prietenă de la facultate), profesoara de texte din anul 2, d-na Raianu (profesoară de japoneză)
Anime: Fairy Tail (menționat)
Am stat cam juma' de oră așteptând după profa care nu a venit. Atunci am hotărât împreună cu Camelia să plec de la curs. Am ieșit împreună pe hol și am zăbovit prin clădirea care începuse să arate din ce în ce mai mult ca școala generală. Am stat ce-am stat, am vorbit despre cursul de texte și despre practica limbii japoneze și într-un final am hotărât să ieșim din facultate. Afară era înnorat și ploua ușor. Ajunse la Română, am primit mesaj de la o colegă să ne întoarcem, că a venit profa. M-am uitat la Camelia și ea la mine și am făcut cale întoarsă, regretând că nu am reușit să scăpăm de curs. Am intrat într-o clădire care părea complet străină. Aia cică era facultatea noastră. Am ajuns și în fața sălii în care urma să facem texte. Cartianu era întunecată și îngustă, nici pe departe ca în realitate. Am văzut-o pe profa că venise și făcea matematică =))))))))))))))).
Nu știu cum se face, dar după ce ne-am cerut scuze că am întârziat și tot tacâmul, a dispărut profa din clasă. În locul ei a apărut doamna Raianu care ne-a lăsat să plecăm de la curs sub un pretext care nu mi s-a părut a fi prea convingător. Am ieșit iar din facultate și m-am pomenit singură după câteva minute. Mergeam pe undeva pe la Calea Victoriei. Urma să mă opresc în stație să aștept troleul. Ajunsă în stație, am văzut că era deja un troleu oprit și m-am urcat în el numaidecât. Abia așteptam să ajung acasă să mă uit la Fairy Tail. Am mai primit un mesaj de la o colegă când eram în troleu, probabil referitor la chiulul de la curs. Am evitat să răspund la el și mi-am văzut de drum, uitându-mă pe geam. Am trecut, nu se știe cum, pe lângă Howard Johnson, care era în drumul către liceu - în direcția opusă casei mele. Atunci m-au apucat remușcările și am început să mă gândesc la târgul firmelor de exercițiu la care am participat în clasa a 11-a, probabil pentru că și atunci ploua la fel de tare ca în vis, ceea ce m-a făcut să conștientizez faptul că și de la respectivul târg chiulisem într-o oarecare măsură.
Am auzit la un moment dat o melodie veche și am început să o fredonez. Visul s-a încheiat brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Camelia (prietenă de la facultate), profesoara de texte din anul 2, d-na Raianu (profesoară de japoneză)
Anime: Fairy Tail (menționat)
Comentarii
Trimiteți un comentariu