12-20: Schimbare

Se făcea că ne venise o altă profesoară la japoneză. Nu mai era Takeuchi-sensei, ci o altă doamnă, de altfel, destul de drăguță. Totuși, de fiecare dată când mă vedea pe holuri și mă saluta, era nevoie să mă refugiez în baie o vreme ca să plâng după Takeuchi-sensei. De la o vreme, de când mă adăposteam în baie după fiecare întâlnire cu profa nouă de japoneză, vorbeam foarte des cu un tip cu care, aparent, mă cunoșteam de multă vreme și fusesem super apropiați într-un timp. I-am povestit așadar despre cele întâmplate și despre cum ni s-a schimbat profa la japoneză. I-am spus că nu mai pot continua, având în vedere circumstanțele. Deși eram în anul 3, am fost sfătuită să renunț pentru o perioadă la specializările Japoneză/Engleză și să îmi aleg altă facultate/alte specializări. Ce era de făcut? Câțiva dintre colegi m-au prins plângând în timp ce urcam scările.
S-a schimbat cadrul și am ajuns brusc într-o altă parte a clădirii, cu Sabina. Sabina trebuia să plece, nu înțelegeam de ce nu o făcuse deja. Ne-am plimbat puțin prin niște încăperi care semănau cu sălile de la facultatea de biologie de la Grădina Botanică. Am așteptat ca Sabina să termine de vorbit cu mulțimea de profe (aparent, juma de facultate avea ceva de vorbit cu ea) și am plecat.
Ziua următoare am decis să schimb specializările și să merg pe....ceva legat de coreeană și altă limbă, posibil germană. Mai apoi m-am gândit că aș cam vrea să iau japoneza de la 0, dar știam că dacă aș fi făcut-o, m-ar fi sugrumat doamna Raianu. Toate bune și frumoase, într-o pauză am sunat la o colegă din liceu, Mădălina, ca să-i spun că mă las de facultate din motivele x și y. Imediat după m-am refugiat iar în baie și am dat drumu' la jale. Am vorbit din nou cu tipul ăla de la începutul visului. Începusem să vorbim despre Free.
Seara, târziu, primesc un mesaj pe telefon cu textul 'Am auzit că plângi că ai nevoie de mine! Hahaha', la care vreau să răspund gen 'Nu, chiar nu am, să ai o zi bună'. Mă apucă însă nervii și sun la Mădălina ca să o întreb PENTRU CE SFINȚI a răspândit vorba prin clasă că renunț io la facultate. Acum mă știa toată facultatea 😂😂.
A mai trecut o zi și am făcut și schimbarea definitivă..deși nu știu cum, ajunsesem tot la japoneză și trebuia să am grija când ieșeau alții de la ore și să stau ascunsă. Imediat după ziua aia am deschis chat-ul cu tipul ăla cu care cică vorbisem cu o zi în urmă și am descoperit că de fapt vorbisem cu el cu câteva săptămâni în urmă și mă întrebam ce mai face.
Merg jos, la magazin să îmi iau ceva de mâncare. Vânzătoarea nu era acolo, iar în locul ei venise un tip care vorbea la telefon non-stop. A apărut Gabi de nicăieri și i-am povestit toate cele întâmplate. Mai apoi, m-a ajutat să cumpăr ceva de mâncare (mi-am luat gumă de mestecat, nu mâncare, rip.. după ce au căzut toate ambalajele pe jos). Tipul care vindea a zis că guma e gratis (cred și io, dacă a căzut pe jos), așa că mi-am mai luat și două săpunuri =)))))))))).
Se schimbă iar cadrul și ajung cu Irina la o sală ciudată la care toate aparatele erau date cu ulei. Aia cică era o sală pentru cei care nu sunt prea sănătoși dpdv fizic. Eram numai noi două în ditamai sala. La un moment dat a apărut și o femeie de serviciu și s-a holbat la mine și la Irina cum ne certam că nu făceam eu ceva bine (tipic). Visul s-a încheiat brusc.

Cuprinsul visului 
Personaje (reale): Takeuchi-sensei, Raianu-sensei (profesoare de japoneză) - menționate, Sabina, Gabi (prieteni de la facultate), Mădălina (colegă din liceu), Irina (prietenă din copilărie)
Anime: Free! (menționat)