Se făcea că trebuia să updatez un fic și muream de nerăbdare să îl termin. Aparent, eram la liceu, și și mai aparent, credeam că respectivul fic poate fi terminat în două capitole, dar nu a fost așa.
În principiu, fic-ul era inițial Neallen, apoi a devenit Tykillen, apoi, din greșeală, am adăugat ceva ce te făcea să te întrebi dacă nu cumva am fumat ceva înainte să scriu. Era o chestie cu niște uși pe care Allen trebuia să le găsească (acum că mă gândesc, văd o oarecare conexiune cu arca), iar dacă nu le găsea, se scurtcircuita sistemul și murea blocat acolo. După asta, am schimbat complet setting-ul și am ajuns la ceva cu povești din copilărie, gen "Mica sirenă", dar nu era doar "Mica sirenă", se combina și cu Boruto și cu școală și cu POLITICĂ la un moment dat. Știu că apăruse pe toate posturile unu' de la PNL cu tot cu Iohannis și ziceau că Ponta e majoritar în toate județele și o să ajungă el președinte ȘI premier și așteptam cu ochii cât cepele să vedem guvernul (și asta m-a inspirat să continui fic-ul).
Trecând peste, m-am văzut la sfârșitul celui de-al doilea capitol al fic-ului și nu părea să se termine prea curând povestea. Era plină de lucruri de neînțeles care se cereau clarificate într-un fel sau altul. Allen, care nu era el, era ceva prinț, stătea pe una dintre treptele cu uși (da, trepte cu uși care duceau spre nicăieri) pe care erau scrise litere și care erau colorate în funcție de gradul de dificultate al frazelor pe care le primeam la LEC, așteptându-l pe Wisely. Trebuiau să se decidă împreună ce aveau să facă pentru a îl salva pe Kanda, care fusese transformat în demon și pentru a o trezi pe Ariel (da. 😂) care dormea undeva la etajul 2 sau 3 al încăperii. Am încheiat fix așa capitolul și l-am postat, și scria în română pe AO3 că făcusem update "de pe telefonul Mădălinei" pentru că scrisesem jumătate de capitol pe telefonul ei și apoi mi-l trimisesem mie. Niște români de pe AO3 și-au dat seama imediat că eram și eu româncă și m-au băgat în seamă. Review-urile de la poveste aveau un ton rezervat, dar faptul că eram româncă părea să îi atragă pe toți.
Stăteam apoi și mă gândeam la cum aș putea continua povestea, conturându-mi-se în minte același șir de evenimente ilogice de mai devreme. Aparent, mai târziu, Wisely ajunge în fața unei uși și îl contactează pe Allen ca să îi deschidă, deși Allen nu era lângă respectiva ușă. Era o ușă albastră la al doilea etaj, guvernat de un gen de frază pe care încă nu o detaliasem la cursul de LEC. Allen părea confuz în timp ce se uita lung la ușa aia, dar a ales să zboare până la ea. Avea în el o frică teribilă fiindcă dacă zbura prea, sus apăreau zeii (egipteni chiar) și îi tăiau aripile.
L-a strigat pe Wisely, întrebându-l unde era și din spatele ușii s-a auzit o sugestie de genul "deschide ușa și ai să aflii". Nu știu de ce, m-am gândit la MDZS la un moment dat când scriam plot-ul pentru capitolul 3 =))))))).
S-a schimbat apoi cadrul și m-am pomenit în propria cameră. Primeam comentarii de la toată lumea cu excepția lui Chris și mă gândeam că sigur am dezamăgit-o cu capitolul ăla. Cel mai entuziasmat părea să fie Danny, deși, așa cum am zis, aia nu era poveste Tykillen (sau nu MAI era). Mă pregăteam pentru examen la LEC și am primit brusc mesaj pe grup cu un mail de la d-na Oltean, profesoara de literatură. M-am bucurat crezând că în sfârșit s-a decis să ne dea suportul de curs, dar când am deschis mesajul, era de fapt de la d-na Ionoaia, profesoara de texte care ne trimisese exercițiile de făcut în clasă. Am fost puțin confuză că am citit Oltean în loc de Ionoaia, dar visul ăsta oricum nu are sens, deci...
M-am trezit brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Roxana Oltean, Eliana Ionoaia (profesoare de engleză), Chris (prietenă apropiată din Franța), Danny (prieten din Italia), Klaus Iohannis, Victor Ponta,
Anime/Manga: D.Gray-Man, Boruto (mențiune), Mo Dao Zu Shi (mențiune)
Caractere: Allen Walker, Nea D. Campbell (menționat), Tyki Mikk (menționat), Wisely Kamelot, Kanda Yuu (menționat)
În principiu, fic-ul era inițial Neallen, apoi a devenit Tykillen, apoi, din greșeală, am adăugat ceva ce te făcea să te întrebi dacă nu cumva am fumat ceva înainte să scriu. Era o chestie cu niște uși pe care Allen trebuia să le găsească (acum că mă gândesc, văd o oarecare conexiune cu arca), iar dacă nu le găsea, se scurtcircuita sistemul și murea blocat acolo. După asta, am schimbat complet setting-ul și am ajuns la ceva cu povești din copilărie, gen "Mica sirenă", dar nu era doar "Mica sirenă", se combina și cu Boruto și cu școală și cu POLITICĂ la un moment dat. Știu că apăruse pe toate posturile unu' de la PNL cu tot cu Iohannis și ziceau că Ponta e majoritar în toate județele și o să ajungă el președinte ȘI premier și așteptam cu ochii cât cepele să vedem guvernul (și asta m-a inspirat să continui fic-ul).
Trecând peste, m-am văzut la sfârșitul celui de-al doilea capitol al fic-ului și nu părea să se termine prea curând povestea. Era plină de lucruri de neînțeles care se cereau clarificate într-un fel sau altul. Allen, care nu era el, era ceva prinț, stătea pe una dintre treptele cu uși (da, trepte cu uși care duceau spre nicăieri) pe care erau scrise litere și care erau colorate în funcție de gradul de dificultate al frazelor pe care le primeam la LEC, așteptându-l pe Wisely. Trebuiau să se decidă împreună ce aveau să facă pentru a îl salva pe Kanda, care fusese transformat în demon și pentru a o trezi pe Ariel (da. 😂) care dormea undeva la etajul 2 sau 3 al încăperii. Am încheiat fix așa capitolul și l-am postat, și scria în română pe AO3 că făcusem update "de pe telefonul Mădălinei" pentru că scrisesem jumătate de capitol pe telefonul ei și apoi mi-l trimisesem mie. Niște români de pe AO3 și-au dat seama imediat că eram și eu româncă și m-au băgat în seamă. Review-urile de la poveste aveau un ton rezervat, dar faptul că eram româncă părea să îi atragă pe toți.
Stăteam apoi și mă gândeam la cum aș putea continua povestea, conturându-mi-se în minte același șir de evenimente ilogice de mai devreme. Aparent, mai târziu, Wisely ajunge în fața unei uși și îl contactează pe Allen ca să îi deschidă, deși Allen nu era lângă respectiva ușă. Era o ușă albastră la al doilea etaj, guvernat de un gen de frază pe care încă nu o detaliasem la cursul de LEC. Allen părea confuz în timp ce se uita lung la ușa aia, dar a ales să zboare până la ea. Avea în el o frică teribilă fiindcă dacă zbura prea, sus apăreau zeii (egipteni chiar) și îi tăiau aripile.
L-a strigat pe Wisely, întrebându-l unde era și din spatele ușii s-a auzit o sugestie de genul "deschide ușa și ai să aflii". Nu știu de ce, m-am gândit la MDZS la un moment dat când scriam plot-ul pentru capitolul 3 =))))))).
S-a schimbat apoi cadrul și m-am pomenit în propria cameră. Primeam comentarii de la toată lumea cu excepția lui Chris și mă gândeam că sigur am dezamăgit-o cu capitolul ăla. Cel mai entuziasmat părea să fie Danny, deși, așa cum am zis, aia nu era poveste Tykillen (sau nu MAI era). Mă pregăteam pentru examen la LEC și am primit brusc mesaj pe grup cu un mail de la d-na Oltean, profesoara de literatură. M-am bucurat crezând că în sfârșit s-a decis să ne dea suportul de curs, dar când am deschis mesajul, era de fapt de la d-na Ionoaia, profesoara de texte care ne trimisese exercițiile de făcut în clasă. Am fost puțin confuză că am citit Oltean în loc de Ionoaia, dar visul ăsta oricum nu are sens, deci...
M-am trezit brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Roxana Oltean, Eliana Ionoaia (profesoare de engleză), Chris (prietenă apropiată din Franța), Danny (prieten din Italia), Klaus Iohannis, Victor Ponta,
Anime/Manga: D.Gray-Man, Boruto (mențiune), Mo Dao Zu Shi (mențiune)
Caractere: Allen Walker, Nea D. Campbell (menționat), Tyki Mikk (menționat), Wisely Kamelot, Kanda Yuu (menționat)
Comentarii
Trimiteți un comentariu