La începutul visului eram într-o sală care ziceam că era terasă împreună cu Antonia și cu tatăl ei - pe care de altfel îl asociam cu tatăl Andreei. Clădirea în care se găsea sala/terasa super dubioasă avea câteodată momente în care se stingeau toate luminile și apărea un tip cu păr alb în altă cameră, tip cu care eu cică trebuia să merg să lupt de fiecare dată. Am ajuns apoi brusc în camera aia unde era tipul cu păr alb și unde era super întuneric. Nu știam ce să fac ca să scap mai repede. Cică era un întreg grup care urmărea să scape de dubiosul ăla.
Pe de altă parte, Antonia se distra super bine cu tatăl ei, și pe când ajungeam și eu din când in când să stau cu ei, arătam jumulită ca după război. Cică tatăl Antoniei urma să ne fie profesor suplinitor. Nu știu dacă a mai apucat să prindă postul, pentru că la un moment dat a venit o fată....tânără și plină de experiență în ceea ce privește predarea. Cică. În realitate, tipa nu știa efectiv pe ce lume era și se uita la noi ca la felul 14. Și pe mine mă luase odată la întrebări, dar habar nu am ce i-am răspuns. Pe acolo mai era și Andra, o colegă, vorbind cu Ana Gheorghiu despre faptul că se apropia ziua ei - deși cum pasca vieții, că era iunie, nu noiembrie-. Îmi place că dispăream așa, brusc în neant ori de câte ori trebuia să mă duc să lupt cu tipul cu păr alb, iar apoi reapăream la fel de brusc, șocându-i pe toți.
Se pare că motivul real pentru care tatăl Antoniei era acolo e pentu că mi se stricase mie tableta și trebuia să o repare =))))))))))
La un moment dat s-a schimbat cadrul și am ajuns într-o sală de sport care cică era în locul 'terasei' din cadrul anterior. Sala asta era identică cu cea din visul cu Clujul. A apărut de nicăieri Andreea și câțiva colegi...plus un prof care tocmai își terminase ora. Eu mă plimbam nestingherită prin sală și vorbeam cu Andreea despre cum 'TREBUIE NEAPĂRAT să îmi facă poză la sala de sport, că am impresia că îmi dă deja-vu-uri'. În același timp mă plângeam Andreei că vine sesiunea și că nu mai sunt în stare să scriu nici măcar un vis - deși practic și teoretic visam în momentul ăla -
Au urmat câteva momente în care săraca Andreea mi-a zis cât de grele erau cursurile la poli, momente în care nu am încetat să mă gândesc la Daniel Pîrvan, care și el era la poli.
Visul se încheie brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Antonia, Andra, Ana (prietene de la facultate), Andreea (prietenă foarte apropiată), tatăl Antoniei, Daniel Pîrvan (menționat)
Pe de altă parte, Antonia se distra super bine cu tatăl ei, și pe când ajungeam și eu din când in când să stau cu ei, arătam jumulită ca după război. Cică tatăl Antoniei urma să ne fie profesor suplinitor. Nu știu dacă a mai apucat să prindă postul, pentru că la un moment dat a venit o fată....tânără și plină de experiență în ceea ce privește predarea. Cică. În realitate, tipa nu știa efectiv pe ce lume era și se uita la noi ca la felul 14. Și pe mine mă luase odată la întrebări, dar habar nu am ce i-am răspuns. Pe acolo mai era și Andra, o colegă, vorbind cu Ana Gheorghiu despre faptul că se apropia ziua ei - deși cum pasca vieții, că era iunie, nu noiembrie-. Îmi place că dispăream așa, brusc în neant ori de câte ori trebuia să mă duc să lupt cu tipul cu păr alb, iar apoi reapăream la fel de brusc, șocându-i pe toți.
Se pare că motivul real pentru care tatăl Antoniei era acolo e pentu că mi se stricase mie tableta și trebuia să o repare =))))))))))
La un moment dat s-a schimbat cadrul și am ajuns într-o sală de sport care cică era în locul 'terasei' din cadrul anterior. Sala asta era identică cu cea din visul cu Clujul. A apărut de nicăieri Andreea și câțiva colegi...plus un prof care tocmai își terminase ora. Eu mă plimbam nestingherită prin sală și vorbeam cu Andreea despre cum 'TREBUIE NEAPĂRAT să îmi facă poză la sala de sport, că am impresia că îmi dă deja-vu-uri'. În același timp mă plângeam Andreei că vine sesiunea și că nu mai sunt în stare să scriu nici măcar un vis - deși practic și teoretic visam în momentul ăla -
Au urmat câteva momente în care săraca Andreea mi-a zis cât de grele erau cursurile la poli, momente în care nu am încetat să mă gândesc la Daniel Pîrvan, care și el era la poli.
Visul se încheie brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Antonia, Andra, Ana (prietene de la facultate), Andreea (prietenă foarte apropiată), tatăl Antoniei, Daniel Pîrvan (menționat)
Comentarii
Trimiteți un comentariu