Vise Trandafirii

Se facea că reîncepuse anul școlar, iar eu revenisem la "munca" de a avea grijă de Ana cât timp părinții ei nu erau acasă. Aparent, ceva se schimbase considerabil în clasa din care făcea parte Ana. Apăruse o nouă colegă care nu părea să fie de bun augur pentru Ana, așa că într-una din zile am rămas până mai târziu ca să discut cu mama ei despre problemă. Bineînțeles, atât mama Anei cât și sora ei Maia erau de acord că noua colegă nu era o influență bună și că ar fi trebuit să fie mutată disciplinar într-o altă clasă. Pe scurt, fata avea corpul unui copil ca toți copiii, dar gândirea ei era a unui adult depresiv, sau venit dintr-o cu totul altă lume. Ascultându-i opinia mamei Anei, m-am gândit că poate așa aveam să fiu și eu ca mamă când va fi venit timpul. Știam că mama Anei era în zodia gemeni, la fel ca mine, și sincer o priveam ca pe un model în ceea ce privește abilitatea de a fi părinte. S-a schimbat cadrul. Eram afară, undeva prin centrul orașului, în preajma unei t...

Se făcea că revenisem la facultate după o perioadă destul de lungă în care lipsisem. S-ar fi putut să fie ani de zile. Ajunsă la intrare, am văzut un afiș pe ușa sălii de sport, afiș care promova un festival anual. Astfel, am mers la sală să văd ce presupunea acesta. Cumva s-a nimerit să ajung chiar în ziua pregătirilor. Am dat nas în nas atât cu profesoara de sport din anul 1 cât și cu diriginta din școala generală, care au venit numaidecât la mine să mă întrebe cum mă simțeam. Le-am spuscă eram mult mai bine față de anii precedenți și că aveam să fac tot posibilul să ajung la festival de data asta. M-am intalnit și cu Diana, o fostă colegă de facultate care acum juca foarte mult badminton și se număra printre cei care făceau demonstrații la festival. Am privit în depărtare și am văzut și programul pentru seara care avea să urmeze. Diriginta din școala generală, care îmi amintea oarecum de mătușa mea, a spus că urma să treacă pe la noi pe acasă, să vadă cum mai stăteau treburile c...

În primul cadru din vis, Allen, care încă era urmărit de cei din ordin, s-a furișat pe arcă în căutarea misterelor care îl înconjurau pe Nea. Cei din departamentul de știință în frunte cu Reever și Komui și-au dat seama de prezența lui pe arcă și au intrat după el să îl salute, să îl întrebe ce i se întâmplase și de ce alesese să fugă din ordin cu Noah. Allen nu părea că le-ar fi vorbit; vocea lui era ca un ecou, ca și cum nu ar fi fost cu adevărat în fața lor. Începuse să le povestească lui Reever și Komui despre copilăria lui, despre Mana, Cross și toate evenimentele tragice de la circ. Jerry s-a urcat și el pe arcă, aducându-i lui Allen un tort ca de nuntă.  La un moment dat, fără să își dea seama, Allen a deschis toate porțile care puteau fi deschise pe arcă. Pentru un timp arca a părut să se transforme într-un turn. Totul era în penumbră. De nicăieri a apărut Chaoji însoțit de Krory. Chaoji nu îl cunoscuse niciodată cu adevărat pe Allen și era mereu înnebunit de furie când s...

Se făcea că mă pusesem în pat, simțind o inspirație divină să îi scriu lui Danny. Voiam să îi spun că înțelesesem de ce apăruse în viața mea și ceea ce încerca să mă învețe. Mesajul era formulat perfect în mintea mea, argumente cu subiect și predicat. Voiam să îi spun despre toate lucrurile stranii care se întâmplaseră între noi, fără știrea noastră. Am încercat să i le scriu, de la primul până la ultimul, ignorând-o pe mama care venise între timp la baie. Între noi fie vorba, ar fi trebuit să fiu de mult adormită, dar certurile vecinilor din apartamentul de sub noi m-au împiedicat să merg la somn la o oră normală. În timp ce scriam mesajul pentru Danny, am vrut de nenumărate ori să închid geamul, dar îmi era prea cald și am decis totuși să aștept ca vecinii să termine cearta. Chiar când explicam mai bine în mesaj ceea ce descoperisem, un ritual pornit din senin m-a oprit.  La începutul ritualului, mama a ieșit din baie și a auzit că mă mișcam prin cameră. A intrat să vadă ce făc...

Se făcea că eram undeva la Piatra Neamț și începusem să lucrez din nou la un fanfic D Gray Man centrat pe Neallen și pe Poker Pair. Povestea includea o mulțime de elemente canon și urmărea punctul de vedere al lui Allen după ce va fi descoperit că trăise o viață întreagă de minciuni din cauza inocenței. Pentru că trecuseră trei ani de la primele contribuții în fandom mi-am cerut scuze public în descrierea primului capitol din fic pentru toate rateurile de povești pe care le scrisesem până atunci. Totodată, am promis calitate mai bună. Fanii Neallen, printre care și Skye, o prietenă din fandom, s-au bucurat nespus după citirea primului capitol, concentrat aproape în întregime pe schimbările din relația lui Allen cu Nea. Skye mi-a trimis imediat un comentariu entuziasmat în care menționa printre altele cât de mult se bucura să mă vadă înapoi, mai ales că "postasem calitate pură". Până dimineața, povestea strânsese deja în jur de 10-11 kudos. În decursul zilei am văzut un vl...

Se făcea că tocmai vorbisem cu Mădălina ( 🥰🥰🥰 fren) despre personajele ei și cu această minunată ocazie mi se năzărise o idee de edit - o serie de vreo 8 panel-uri cu personajele mele și ale prietenilor mei. Așa că mi-am adunat screenshot-uri din anime și le-am unit în photoscape, urmând să le transfer în SAI la cea mai dimensiune și calitate. Tot ce știu e că n-am avut în viața mea un edit atât de... înalt. Nici nu știu cum mi-a încăput în SAI la ce rezoluție avea.  M-am așezat la masa pe care obișnuia să fie televizorul meu vechi și mi-am cuplat tableta ca să fac primele schițe. În primul panel avea să se regăsească Saigo, unul dintre personajele Mădălinei, alături de Imaru, personajul altcuiva de pe instagram. Deși nu o cunoșteam personal pe creatoarea lui Imaru, am vrut să îi fac o surpriză Mădălinei și să-i desenez frumusețe de cuplu haotic 💯 Ceva mai jos, cred că în al treilea panel, se găsea și cel mai nou OC al ei, Masaki. Undeva apucasem să mi-o schițez pe Yukari, ...

(Fragment) Se făcea că mă trezisem cu un mesaj de la Danny după ani lumină. Voia să știe cum mai sunt, dacă mai sunt pe discord, dacă mai vreau să vorbim și să ne reconstruim prietenia după tot ce a fost. Am apreciat faptul că mi-a dat mesaj de bună voie (și nesilit de nimeni 😅 ) și i-am răspuns după câteva minute că da, încă mai voiam să vorbim. Am început cu câteva mesaje scurte și de suprafață, în care Danny parcă testa apele să vadă dacă mă mai interesează vreun pic ship-ul nostru comun, apoi m-am pomenit cu o schimbare de atmosferă. "Listen... I am really so sorry about everything," mi-a scris, după care a început să îmi povestească pe lung despre toate experiențele lui din ultimii ani, experiențe care îl schimbaseră, care îl făcuseră să se închidă față de oamenii din jur, față de viața în sine. Mi-a spus că știa prea bine că nu procedase corect, nici față de mine, nici față de el însuși. Mi-am cerut și eu scuze la rândul meu, apoi lucrurile s-au liniștit. Am avut deopo...