Se facea că reîncepuse anul școlar, iar eu revenisem la "munca" de a avea grijă de Ana cât timp părinții ei nu erau acasă. Aparent, ceva se schimbase considerabil în clasa din care făcea parte Ana. Apăruse o nouă colegă care nu părea să fie de bun augur pentru Ana, așa că într-una din zile am rămas până mai târziu ca să discut cu mama ei despre problemă. Bineînțeles, atât mama Anei cât și sora ei Maia erau de acord că noua colegă nu era o influență bună și că ar fi trebuit să fie mutată disciplinar într-o altă clasă. Pe scurt, fata avea corpul unui copil ca toți copiii, dar gândirea ei era a unui adult depresiv, sau venit dintr-o cu totul altă lume.
Ascultându-i opinia mamei Anei, m-am gândit că poate așa
aveam să fiu și eu ca mamă când va fi venit timpul. Știam că mama Anei era în
zodia gemeni, la fel ca mine, și sincer o priveam ca pe un model în ceea ce
privește abilitatea de a fi părinte.
S-a schimbat cadrul. Eram afară, undeva prin centrul
orașului, în preajma unei terase. Mă întâlnisem cu Antonia, care eram convinsă
că trebuia să fie încă în Japonia. Nu mai avea părul negru ca ultima dată când
ne văzusem, ci se vopsise din nou roșcată. M-am bucurat să o văd, ne-am luat
imediat în brațe și am început să povestim. Mi-a spus că da, fusese în Japonia,
dar de data asta numai pentru un semestru. Cât fusese plecată, a adăugat,
japonezii trăseseră de ea în stânga și în dreapta și îi făcuseră nenumărate
sugestii de anime-uri, printre care și seriile Beyblade. Mi-a povestit că cea
mai recentă serie era cumva cea mai bună dintre toate. Nu era Beyblade Burst,
ci o alta nouă, al cărui personaj principal era un brunet cu șuvițe albe.
Pe când vorbeam mai cu ardoare cu Antonia despre toate
animeurile pe care le văzusem, a răsărit și Gabi. I-am văzut la scurt timp pe
cei doi îmbrățișați - nu genul de îmbrățișare prietenească, ci una din care
avea să reiasă mult mai mult. Gabi și Antonia ajunseseră să fie împreună. A
fost poate cea mai șocantă descoperire făcută în acea seară. Antonia mi-a mai
spus și că se angajase ca reporter și redactor la un oarecare post de
televiziune. M-am arătat încântată, menționând că și pe mine mă bătea gândul să
încerc un job asemănător.
Nici nu am observat când s-a lăsat încet încet seara. La un
moment dat am ridicat ochii spre cerul aproape întunecat și am văzut o stea
roșiatică. Parcă mă striga să mă uit la ea. Am observat treptat în jurul ei
alte câteva stele luminoase. Mai toate străluceau cum nu o făcuseră niciodată
până atunci - sau poate că da, într-o vreme îndepărtată. Chiar cu toate stelele
de pe cer, una singură îmi atrăgea atenția. Antares. Nu îmi venea să cred că o
văzusem, că mi se arătase în sfârșit și că reușisem să îi surprind și culoarea.
Am rămas cu ochii către cer, deși la un moment dat știu că a mai apărut cineva
în spatele meu, alături de Antonia și Gabi. Era, cred, una dintre fostele mele
colege din liceu, Andrada. Visul s-a încheiat cât timp ascultam ce se vorbea în
jurul meu, fără să mă obosesc să răspund. La un moment dat am văzut o stea
căzătoare, și mi s-a părut că era cununa perfectă pentru ceea ce văzusem
accidental pe cerul de seară - constelația Scorpius.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Ana, Maia și mama lor, Antonia, Gabi
(prieteni de la facultate), Andrada (fostă colegă din liceu)
Anime / Manga: Beyblade Burst - mențiune
Comentarii
Trimiteți un comentariu