Se făcea că eram în camera mea, stând la o masă cu fața spre geam. Nu știu dacă era înnorat, sau dacă doar era foarte devreme, dar era destul de întuneric. Îl aveam lângă mine pe Gabi, care desena ceva cu tableta în SAI. Dar masa nu era una obișnuită; consta din două mașini de spălat lipite una de cealaltă, care huruiau de zor în timp ce laptopul stătea pe ele. Mă uitam cu ochii cât cepele la fiecare linie nouă care apărea pe desen - Gabi chiar avea talent. Desena un Naruto. La un moment dat, când a ajuns la ochi și i-a colorat cu veșnicul albastru, s-a întors către mine și m-a întrebat care consideram că erau reprezentările generale ale comunității LGBTQ+ și / sau cum puteau fi reprezentați mai bine membrii comunității în artă și în fotografii - avusese ideea să facă desenul cu Naruto puțin mai reprezentativ pentru comunitate. Având în minte multele fic-uri D Gray Man pe care le citisem de-a lungul anilor, i-am răspuns lui Gabi că fardul de pleoape și eyelinerele, sau mai bine spus fardurile în general (la băieți) erau dovezi clare că aparțineau comunității LGBTQ+. Astfel, Gabi a început numaidecât să îi facă un eyeliner lui Naruto - ceva cu albastru și negru în degradeuri. Când am avut ocazia să arunc o privire de ansamblu asupra ochilor, mi-am spus în sinea mea că Naruto arăta în mod clar gay, sau pan, sau transgender.
Mai apoi, punând tableta deoparte, Gabi s-a ridicat din fața
laptopului și s-a îndreptat spre baie, lăsându-mă singură în cameră. Am rămas
cu ochii la desenul cu Naruto, care era mărit la 5000% (și totuși se vedea încă
normal). Cred că am vrut să încerc și eu să folosesc tableta, dar am intrat în
cea mai mare panică din viață atunci când, tot butonând, am mărit accidental și
paleta de culori la 5000%. Am vrut să repar ce stricasem, dar nu a fost chip,
pentru că spre deosebire de desen, paleta de culori arăta extrem de pixelată.
Când încercam să mut cursorul înapoi pe desen, trebuia să trec de milioane de
pixeli, toți gri.
Am văzut că nu era chip să readuc paleta la dimensiunile
normale, așa că am ignorat boacăna ca și când nici nu se întâmplase și mi-am
îndreptat atenția către mașinile de spălat. Am observat că laptopul funcționa
cu energie preluată de la mașinile de spălat, dar în același timp, cât a stat
Gabi la baie, ambele mașini au terminat de spălat. Am decis să scot o parte
dintre haine, pe cele din prima mașină, ca să nu prindă mucegai. Pe celelalte
le-am lăsat în voia sorții pentru că altfel aș fi riscat să pierd desenul lui
Gabi, decuplând laptopul de la ultima sursă de energie.
Se schimbă cadrul și mă pomenesc într-o combinație de
D.Gray-Man cu Harry Potter și realitate. Am dat buzna în sufragerie ca să îi
spun mamei că Allen fusese elev la un liceu de turism, după care, la facultate,
a dat turismul pe limbile străine - ca mine de altfel. Acum, probabil la
masterat, a decis să se reprofileze pe arte. Așa l-a cunoscut pe Mana, care era
profesor de magie în cadrul programului de master.
Apoi, intrând cu totul în D Gray Man, l-am văzut pe Allen
înaintând cu hotărâre pe culoarele facultății, către cancelarie. Pentru câteva
secunde a semănat cu Harry Potter. Experiența lui cu masteratul de arte s-a
schimbat din cea mai frumoasă într-una teribilă în numai câteva săptămâni.
Motivul acestei schimbări a fost nimeni altul decât Mana, care începuse să
delireze în timpul cursurilor ca atunci când îi crea probleme memoria de Noah.
Allen a încercat să se apropie de el și să îl ajute, însă nu a reușit. Mai
mult, pe lângă faptul că nu a reușit, încercarea lui îl făcuse pe Mana să se
atașeze de ceva ce Allen nu era.
Allen a mers să le ceară ajutorul altor profesori în ceea ce
îl privește pe Mana. Și-a expus în fața lor toate trăirile și sentimentele din
timpul cursurilor de magie din ultimele săptămâni. Dar celor mai mulți dintre
profesori nu a părut să le pese. Au refuzat să îl ajute pe Allen și când acesta
a vrut să afle mai multe despre trecutul lui Mana, de parcă interesul lor nu
era în a își ajuta colegul, ci în a căuta modalități prin care să scape mai repede
de el. Pe toată perioada vizitei sale la cancelarie, Allen a fost chiar privit
cu ochi deosebit de reci de către majoritatea cadrelor didactice pentru că
"îndrăznise să se înhaite cu Mana". Severus Snape, apărut de
nicăieri, l-a izgonit pe Allen din cancelarie punând accent pe faptul că îi era
interzis să mai revină.
După o altă schimbare de cadru, Allen a ajuns brusc în
camera mea, și uitându-se la desenul cu Naruto, și-a imaginat că era de fapt un
desen cu Mana. A dispărut din cadru când am revenit în cameră ca să iau de pe
scaun tableta aproape descărcată și să i-o duc lui Gabi în sufragerie ca să
termine desenul (dar fără laptop). Eram în mare grabă, fiindcă nu scosesem încă
rufele din cealaltă mașină de spălat și mi se părea că dacă mai lăsam mult,
riscam să stric atât mașina, cât și hainele din ea.
Apoi, cadrul s-a schimbat din nou. De data asta am ajuns pe
un munte, aproape de vârful lui, unde i-am văzut pe Allen și Mana unul lângă
celălalt. Allen îi luase urma lui Mana și în sfârșit ajunsese la el. L-a găsit
dormind, proptit pe munte de parcă stătea pe o bancă și s-a așezat lângă el cu
ochii închiși. Parcă simțea că ceva legat de Mana se schimbase fără cale de
întoarcere, dar a hotărât să rămână lângă el până la sfârșit. Cât au stat
lipiți unul de altul, mi s-a părut că Mana semăna din când în când cu Albus
Dumbledore.
Când în sfârșit s-a trezit, Allen l-a privit cu o figură
resemnată. A văzut în ochii lui Mana că nimic din ceea ce a fost între ei nu va
mai fi vreodată la fel, pentru că Mana nu îl mai vedea. Vedea pe altcineva în
locul lui, fapt dovedit când l-a strigat "Allen D. Campbell" și abia
apoi Walker, deși numele lui din vis nu era nici Walker.
De undeva din spate, de prin tufișuri, câțiva profesori
priveau cu interes scena. Cum l-au auzit pe Mana, li s-au ivit pe fețe rânjete
diabolice. "Allen Walker" era un nume interzis, iar faptul că Mana
îndrăznise să îl pronunțe însemna că în interiorul său se trezise un monstru.
Atât Mana cât și Allen urmau să fie alungați din facultate și ocărâți ziua
următoare.
S-a schimbat din nou cadrul. Am ajuns tot în sufragerie, cu
mama, care părea că vrea să îmi dea o lecție. "Ce se caută la
angajare?" a întrebat, urmând să răspundă tot ea. "Se caută oameni
experți într-un domeniu, care să aibă un parcurs al activităților cu
sens." Nu am continuat conversația, dar în mintea mea se legau gânduri
negre - "angajatorii nu caută oameni ca tine, care au schimbat domeniile
fără să apuce să se specializeze măcar într-unul." Am mers înapoi în
camera mea, unde m-am trântit dezamăgită în pat, convinsă că nu avea să mă
angajeze nimeni vreodată. Camera nu arăta ca în prezent, ci mai mult ca
versiunea ei de acum vreo 12-13 ani. Am adormit cu gândul la cât de bine se
simțea trecutul, și înainte să se încheie visul am început să fredonez în minte
o melodie, deși se simțea de parcă o auzeam la radio.
"Sunt miliardar de vise, miliardar cu conturi închise /
Miliardar cu stele, de-aș putea să plătesc cu ele..."
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Gabi (prieten de la facultate), mama
Anime / Manga: Naruto - implicații, D Gray Man
Serie de filme: Harry Potter
Personaje anime: Naruto Uzumaki (Naruto), Allen Walker, Mana
Walker (D.Gray-Man)
Comentarii
Trimiteți un comentariu