În prima parte a visului eram la bucătărie cu mama. Ne hotărâsem să ne facem niște paste, cel mai probabil melcișori cu lapte, fiindcă ne era deopotrivă poftă. Totuși, după puțin timp am observat că mama nu făcea pastele cu lapte. Am avut senzația că a schimbat rețetele pe ultima sută de metri și că aveam să mâncăm macaroane cu sos bolognese, dar în loc de macaroane m-am trezit cu o combinație din cale afară de neobișnuită. Mama a fiert melcișorii, i-a strecurat și a aruncat brânză peste ei. Am sperat ca măcar să fi pus brânză dulce.
Mai apoi, cadrul s-a schimbat brusc și am ajuns într-o scenă
din Naruto, unde Itachi și Kisame erau față în față cu Sasuke. Deși Itachi i-a
sugerat lui Kisame să nu se amestece în lupta lor ca între frați, Kisame,
oribit de furie, s-a năpustit asupra lui Sasuke. În urma încleștării celor doi,
Kisame a avut nevoie să meargă la spital din cauza pierderilor foarte mari de
sânge.
După o altă schimbare de cadru, am ajuns acasă. Se apropia
revelionul, care avea să se petreacă odată cu ziua mea (revelion în mijlocul
anului, superb). Abia așteptam să văd artificiile și să le filmez. Am mers să
îmi ondulez părul la salon, de parcă cine știe unde aveam de gând să plec de
revelion.
Contrar așteptărilor, am ajuns tot acasă. Seara, în cinstea
petrecerii care avea să înceapă, am remarcat la televizor o serie de știri
morbide despre oameni care fuseseră arși pe 80% din suprafața corpului și acum
zăceau pe paturile de spital între viață și moarte, oameni care decedaseră în
explozii, oameni cărora li se amputaseră membrele, sau care suferiseră fel și
fel de operații.
La cât de oribile erau imaginile de la televizor, nici nu
mi-am dat seama când a trecut timpul. Venise în sfârșit ziua mea și revelionul
de la jumătatea anului, iar vecinii începuseră desigur să dea cu artificii. Așa
de mari și de frumoase nu le văzusem niciodată, astfel că am mers val vârtej în
camera mea să îmi scot telefonul de la încărcat ca să filmez minunile. Erau
foarte aproape de mine, așa că mama m-a avertizat cu privire la scânteile care
mă puteau arde. Dar spre nenorocul meu, spectacolul s-a terminat mult prea
repede și m-am pomenit și cu o schimbare de cadru.
Mă întorsesem puțin în timp; s-a repetat scena cu coaforul
la care fusesem să îmi aranjez părul. Am dat ochii cu coafeza; am găsit-o
plângând că nu știa ce avea, că de când cu pregătirile pentru anul nou o lovise
din neant o afecțiune ciudată care o făcea să nu mai poată să mănânce absolut
nimic. Din vorbă în vorbă, am aflat că se operase recent contra hemoroizilor și
am întrebat-o cum se simțea, dacă măcar îi era mai bine pe partea respectivă.
Mi-a răspuns că avea sângerări abundente și că se chinuia mereu cu supozitoare,
deci nu era sigură cât de bine îi era.
Realizând că eram de fapt într-un salon de spital, m-am întors
la auzul vocii lui Kisame, care era încă iritat din cauza faptului că Sasuke îl
învinsese. Dintre Itachi și Kisame, Kisame o pățise mai rău. Avea organele
interne perforate, dar tot el era cel mai înverșunat după răzbunare. Așa că, în
ciuda insistențelor personalului medical, cei doi și-au luat robele Akatsuki și
au ieșit din spital cu declarație pe proprie răspundere.
După altă schimbare de cadru am revenit și eu acasă, deși
gândul îmi stătea doar la coafeza pe care o vizitasem la spital și la problemele
ei. Dar măcar primisem o a doua șansă să înregistrez artificiile de revelion.
De cum s-au pornit artificiile m-am înființat în balcon cu telefonul în brațe
și cu filmarea pornită. Mama era foarte panicată în spatele meu, și ce-i drept,
la ce artificii aveam (din nou), o înțeleg. Artificiile erau din nou foarte
aproape de bloc. Nu explodau numai în cer, puteau să explodeze oriunde. Mai
mult, săreau scântei din ele. Unele cădeau ca fulgerele și loveau pământul ca
atunci când trăsnea. Unele scântei m-au atins pe mână și m-au ars, dar nu am
vrut să îi arăt mamei că mă durea, așa că am rezistat eroic până la finalul
focului de artificii.
Îmi aduc aminte că oricum s-a panicat, dar nu am apucat să
prind prea multe dintre cuvintele pe care mi le-a spus. Cadrul s-a schimbat
rapid și am ajuns față în față cu Kisame și Itachi. Kisame era la fel de
înverșunat ca la spital, deși curgea sânge din el ca de la robinet. Visul s-a
încheiat brusc la scurt timp.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): mama, d-na Mioara (coafeza)
Anime / Manga: Naruto
Personaje anime: Uchiha Sasuke, Uchiha Itachi, Hoshigaki
Kisame
Comentarii
Trimiteți un comentariu