Se facea ca eram in anul 2, dar parea ca si cum am fi in
anul 3. Profesoarele japoneze (Takeuchi-sensei si Kurihara-sensei) inca erau in
Romania. Eu ma apropiasem super mult de Takeuchi.
Era iarna si ningea zdravan afara, iar noi stateam in ceva
ce parea a fi facultatea sau un camin cu o bucatarie derapanata. Printre
profesorii facultatii se numara doamna GHINESCU, profesoara mea de turism din
liceu, pe care cica o aveam si la clasa, pe langa doamna Focseneanu si profele
native. In schimb, nu dadeam de doamna Raianu.
La ora la Ghinescu discutam despre cat de mult ma schimbasem
eu in ultimii ani. Ghinescu ma vedea acum ca pe o eleva model si ma solicita la
toate activitatile din cadrul sectiei. Cand am vazut eu si am vazut ca tot vrea
sa vorbeasca cu mine despre te miri ce, am zis sa iau masuri.
Asa se face ca intr-o zi, pe cand haladuiam pe holurile
facultatii, am vazut-o pe Ghinescu ca intra si merge amenintatoare spre
scari. Am luat-o la sanatoasa si m-am oprit la cantina, unde am inceput sa
vorbesc cu bucatareasa care avea vocea lui Anitescu, profa de texte din anul 1.
Cand am vazut-o pe Ghinescu ca intra dupa mine in cantina, am taiat conversatia
cu bucatareasa si m-am ascuns in spatele chestiei in care statea ea. Basically,
tipa statea intr-o chestie care semana cu buticul nostru din liceu, numai ca
buticul era in interiorul cantinei iar cantina nu avea mare lucru de oferit.
In fine, si-a comandat Ghinescu ceva si a iesit,
indreptandu-se spre o clasa. Am iesit si eu la scurt timp de pe unde ma bagasem
si am inceput sa vorbesc din nou cu bucatareasa. Au venit mai apoi Takeuchi-sensei
si Maruyama-sensei si TAKEUCHI ERA SUPER ADORABILA ???? ADICA MAI AVEA PUTIN SA
MA IA IN BRATE SI EU ERAM ACOLO GEN DOAMNE, NU STIU CE SE INTAMPLA, DAR NU OPRI
ACEASTA CHESTIE. Un alt lucru care ma surprinde este ca vorbeam bine
japoneza.
Dupa ce m-am despartit si de Takeuchi-sensei, am fugit afara
si am ajuns intr-un targ (semana cu Piata Romana de Craciun). Mi-am adus aminte
fugitiv de ceva ce spusesera niste colege si o tipa de pe tumblr despre un joc
otome. M-am uitat pe cast si am vazut ca era si Tetsuya @u@. Am luat asadar
DVD-ul cu jocul. Sau asa credeam. Pentru ca atunci cand am ajuns acasa sau la
facultate si am vrut sa incep sa joc, am fost surprinsa sa dau peste un concert
de-al lui Tetsuya in care plangea la final.
Se schimba scurt cadrul si sunt in troleu in drum spre casa,
iar apoi ma pomenesc in pat. Era seara, dar nu era tarziu. Inca mi-l aduceam
aminte pe Tetsuya plangand si as fi vrut sa fiu acolo pentru el. La un moment
dat, ma trezesc brusc cu el la geam. I-am deschis si a intrat, am inceput
sa vorbim si ma tot gandeam cum sa-i spun ca imi place tot ce face si imi place
el ca persoana. De asemenea, imi imaginam o scena din jocul otome care se
presupune ca trebuia sa fie pe CD-ul cumparat, in locul concertului. Scena era
foarte draguta, si hot in acelasi timp. Ma pomenesc cu Tetsu ca ma ia in brate
si se pune peste mine fix ca in scena aia. Imi sopteste ceva la ureche si SE
TERMINA BRUSC VISUL, why the f Q///////Q.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Takeuchi-sensei, Kurihara-sensei, Maruyama-sensei
(profesoarele native de japoneza), doamna Ghinescu – profesoara mea de turism
din liceu, doamna Focsenseanu (profesoara de structura limbii/civilizatie japoneza),
doamna Raianu (profesoara de japoneza) - mentionata, doamna Anitescu (profesoara
de texte din anul 1), Kakihara Tetsuya (seiyuu)
Comentarii
Trimiteți un comentariu