Se facea ca eram in vacanta. Cred ca era vacanta de vara si ieseam toata ziua buna ziua cu Oana. Ne apropiasem super mult si mereu ieseam cand era soarele sus pe cer, ca sa avem timp sa ne dezlantuim. De la o vreme insa, incepuse sa se intunece din ce în ce mai repede iar mama, care apropo, iar pleca in Domnu' stie ce tara, nu prea mai era de acord ca noi sa ne vedem. Aici intra un cadru scurt cu amintirea ultimei dati cand ne-am vazut in scara de bloc la mine, dar nu era Oana, era Irina, o alta fata cu care sunt si vecina. Nu stiam cum sa ii zic Oanei ca nu ne mai putem vedea. Intr-o zi a mers sa fug de acasa pentru ca plecasem extrem de devreme - gen ora 7 dimineata, dar nu stiu daca am apucat sa-i zic Oanei motivele pentru care nu ne mai puteam vedea.
A venit iarna... (asa, brusc). Se intuneca la 4-5 dupa-amiaza si Oana numai atunci voia sa iesim. A urlat mama la mine 7 ceasuri sa am grija si toate alea. Imi aduc aminte ca mersesem cu ea cu o zi inainte la cumparaturi de becuri pentru baie, pentru ca ale noastre se comportau ciudat - lumina devenea extrem de slaba cand ti-era lumea mai draga. Dupa ce am schimbat becurile, am observat existenta unei ferestre mici in chiuveta sau in dreptul chiuvetei, fereastra catre subsol -desi nu stiu cum puteai sa vezi subsolu' daca stai la 1-. Inainte sa sting lumina si sa ies din baie, am zis gen 'pot sa vad diferenta dintre noi', dar nu stiu care noi. Cert e ca ma refeream la intensitatea luminii de la mine din baie in comparatie cu aia de la subsol care subsol credeam ca era Magano cel mai probabil. Aici intra inca un cadru scurt cu o amintire din scoala generala, mai exact din clasa a opta, cu profa de romana care cica ne zisese la ora ca nu e bine sa iesim seara in oras =)))))))))). Dupa, aceasta amintire se combina putin cu amintirile lui Daniel Parvan despre invatatoarea lui nervoasa si incep sa vad desene si sa aud voci ca si cum m-as fi uitat la filmuletul de pe YouTube.
Se schimba la loc cadrul. Mama imi facea instructajul ca sa fie sigura ca pot sa ma imbrac singura pentru intalnirea mea cu Oana. Ceva de genul....'da' sa nu uiti sa-ti pui si guleru, și puloverul, si puloverul alb peste pulover, si dres si sosete peste dres, si sa prinzi bine pantalonu' cu sosetele, da?? Hai ca te descurci, ca asa am facut si ieri!'. Iese mama din peisaj iar eu incep sa ma gandesc la Oana si ma duc iar la baie sa ma holbez la diferenta de lumina. Pana ies eu, se face vreo 5 -> afara era semi-intuneric. Mi se contureaza in minte scene dintr-un anime, dar imi dau seama ca am nevoie la baie in realitate si ma trezesc brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Oana (prietena apropiata), mama, Irina (vecina), Daniel Parvan - YouTuber (mentionat), profesoara de romana din clasa a 8-a
Anime: Sousei no Onmyouji (implicatii)
A venit iarna... (asa, brusc). Se intuneca la 4-5 dupa-amiaza si Oana numai atunci voia sa iesim. A urlat mama la mine 7 ceasuri sa am grija si toate alea. Imi aduc aminte ca mersesem cu ea cu o zi inainte la cumparaturi de becuri pentru baie, pentru ca ale noastre se comportau ciudat - lumina devenea extrem de slaba cand ti-era lumea mai draga. Dupa ce am schimbat becurile, am observat existenta unei ferestre mici in chiuveta sau in dreptul chiuvetei, fereastra catre subsol -desi nu stiu cum puteai sa vezi subsolu' daca stai la 1-. Inainte sa sting lumina si sa ies din baie, am zis gen 'pot sa vad diferenta dintre noi', dar nu stiu care noi. Cert e ca ma refeream la intensitatea luminii de la mine din baie in comparatie cu aia de la subsol care subsol credeam ca era Magano cel mai probabil. Aici intra inca un cadru scurt cu o amintire din scoala generala, mai exact din clasa a opta, cu profa de romana care cica ne zisese la ora ca nu e bine sa iesim seara in oras =)))))))))). Dupa, aceasta amintire se combina putin cu amintirile lui Daniel Parvan despre invatatoarea lui nervoasa si incep sa vad desene si sa aud voci ca si cum m-as fi uitat la filmuletul de pe YouTube.
Se schimba la loc cadrul. Mama imi facea instructajul ca sa fie sigura ca pot sa ma imbrac singura pentru intalnirea mea cu Oana. Ceva de genul....'da' sa nu uiti sa-ti pui si guleru, și puloverul, si puloverul alb peste pulover, si dres si sosete peste dres, si sa prinzi bine pantalonu' cu sosetele, da?? Hai ca te descurci, ca asa am facut si ieri!'. Iese mama din peisaj iar eu incep sa ma gandesc la Oana si ma duc iar la baie sa ma holbez la diferenta de lumina. Pana ies eu, se face vreo 5 -> afara era semi-intuneric. Mi se contureaza in minte scene dintr-un anime, dar imi dau seama ca am nevoie la baie in realitate si ma trezesc brusc.
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Oana (prietena apropiata), mama, Irina (vecina), Daniel Parvan - YouTuber (mentionat), profesoara de romana din clasa a 8-a
Anime: Sousei no Onmyouji (implicatii)
Comentarii
Trimiteți un comentariu