Vise Trandafirii

Se făcea că cică trebuia să plecăm în Japonia (eu cu Antonia, Sabina și încă puțini) și voiam să ne bucurăm de ultimele luni în România în mare stil. Așa se face că prin vară am făcut noi o listă cu cadouri pe care am vrea să le primim și cu vacanțe în care am vrea să mergem. Eu aveam de dat examenul pentru carnet de conducere și am fost cu mama să mă înscriu ÎNTR-O DUMINICĂ, în condițiile în care examenul era CHIAR ÎN ACEA DUMINICĂ. Desigur că nu s-a mai putut să mă înscriu şi mi-am luat şi mustrare de la Andreea Vlad, da' nu știu de ce Q_Q. Încep să jelesc și să trântesc pe acolo cu mama de față.  Ironic e că erau ore în L1 (că acolo mă dusesem eu să mă înscriu). Am deschis o țâră uşa să mă uit prin clasă și era doamna Kurihara acolo. Mă mir că n-a zis nimic de mine. Am închis repede uşa, desigur. Schimbându-se cadrul, ajung acasă și o sun pe Oana. De unde îi zisesem cu o seară înainte că mă duc să mă înscriu la examen în ziua examenului, am sunat-o ca să-i comunic că n-am mai p...

Visul începe când cică o rugasem pe Sabina să-mi cumpere de pe net ultimul volum din Sousei. O tot stresam cu mesaje, desi ea cică avea examene. Nu pot să descriu bucuria pe care am resimțit-o în momentul în care am atins acel volum, mai că-mi venea să o iau în brate pe Sabina și să-i rup coloana (ain't love cute OUO). Odată cu sosirea volumului, cadrul s-a schimbat și am ajuns într-o combinație de Yowamushi Pedal cu Sousei și puțin Ballroom e Youkoso. Accentul cade pe Mayura, Benio, Manami și încă un tip care avea probleme la dans. Mama Mayurei avea probleme mintale. La un moment dat, au venit niște polițiști și s-au năpustit asupra Mayurei, vrând să o aresteze pentru faptul că ar fi copiat la o lucrare de istorie. Au tot interogat-o în timp ce alergau după ea prin ploaie, dar Mayura a refuzat să le dea orice informatie de pret. Se schimbă cadrul și ajungem acasă la Mayura, unde toată familia doarme. Mayura se trezește peste noapte. Toate luminile sunt aprinse. Se uită lung la ma...

Visul începe cu un băiat care nu avea mamă sau tată și stătea mereu singur. Într-o zi, a cunoscut o fată cu părul roz care i-a ținut companie în primii ani de viață, ca mai apoi să plece și să-l lase iar singur. Mai târziu, o altă fată asemănătoare cu prima, dar cu părul verde a venit la el. S-au împrietenit destul de repede, dar pentru un motiv anume, copilul nu avea destulă încredere în ea. Au râs împreună, au citit povești și poezii iar copilul i-a spus fetei despre o poveste pe care mama lui obișnuia să i-o citească atunci când era mic. Era "Povestea Îngerașului". La auzul titlului, fata a zâmbit blând și l-a luat pe copil în brațe, el zbătându-se ca să scape. Confuză, fata l-a rugat pe copil să nu mai fie atât de rece cu ea, însă copilul nu se oprea - ştia, probabil, că ea fusese cea care îi ucisese mama cu mult timp în urmă. De atunci, fata ținuse asta secret față de toată lumea. De la o vreme, ori de câte ori se întâlneau, se certau. Asta o deranja pe fată și se vedea...

Cică eram într-o tabără cu colegii din facultate și diriga din liceu. Stăteam undeva în Franța. Într-o dimineață mergem noi așa, agale, către o catedrală - care, de altfel, era foarte aproape de locul în care stăteam noi- și vorbim. Mai mersesem și cu o zi înainte la aceeași catedrală, dar nu se întâmplase nimic special.  Era cer senin, așa că în drum spre respectiva catedrală ne-am oprit și la o piscină. Ni se spusese de către diriga să ne întoarcem la hotel la orele prânzului, exact când bătea clopotu' la catedrală, că atunci trebuia să şi mâncăm. Nu știu cum se face că reușesc să mă pierd de grup și ajung să umblu aiurea, gen să mă învârt în cerc la piscină. Înaintez puțin și dau de Beti, care tocmai ieșea dintr-un restaurant care era în întregime decorat cu alb. Urcăm niște trepte și încep să bată clopotele, semn că trebuia să ne întoarcem. Toți colegii mei trec pe lângă mine și coboară rapid de pe deal, numai Beti rămâne în urmă iar când o întreb de ce, îmi răspunde că o aștea...

Se făcea că trebuia să dăm încă un examen oral la japoneză și dădeam cu un profesor cu care nu mai dădusem până atunci. Până înainte de examen fusese totul bine și frumos. Acum toate luaseră o întorsătură complexă. Pentru examen trebuia să știm ceva numerale, dar chestiile alea NU PĂREAU DELOC CA NIŞTE NUMERALE. De menționat e faptul că o aveam pe doamna Drăgan (profesoara de LEC din anul I, semestrul II) ca profă de japoneză, ceea ce e foarte dubios. Întreaga facultate era in prag de sărbătoare și toți făceau cosplay, dar puțini erau cei care reușeau să surprindă așa cum trebuie toate caracteristicile personajului în care se costumau. Mi se pare că eu nu am facut cosplay pentru că eram stresată de examene. Singurele care se pricepeau de minune la cosplay și îl făceau zilnic erau Dani, Andreea Vlad, Beti și Iuliana. Dani se îmbrăca în gothic lolita și știu că ne plăcea mult cum îi stătea. Chiar vorbeam la un moment dat cu Antonia despre ținutele lui Dani. În rest....eh. Și totuși, toa...

Se făcea că venea 9 martie și făceam mucenici. Eu și mama încercasem o metodă nouă, ca la televizor, așa cum cică văzusem într-un film cu Sandra Bullock. Se face schimbare de cadru și dăm de Sandra (sau mă rog, de personajul ei) într-o bucătărie, printre bombe și dinamite - femeia făcea mucenici "ca să arate cât de polițistă e". Revenind la realitate, eu o sun pe Sabina să mă plâng că nu ne ies mucenicii ca lumea. Așa că Sabina îmi înșiră la telefon o poliloghie de vreo juma de oră, timp în care se desfășoară în fața ochilor mei un alt cadru: Sabina la bucătărie, lumina stinsă,  bombe peste tot, mama ei era Sandra Bullock, care tocmai se certase cu o tipă extrem de vulgară. Sabina începe să îmi explice la telefon (în timp ce eu efectiv vedeam totul ca la film) cum face ea mucenicii. O văd la un moment dat punând mâna pe unu' și gustându-l ca să simt io gustu' - era bun, bă, avea gust de plăcintă cu mere =)))))))))))). Sabina zicea că nu toți mucenicii i-au iesit la f...

Se făcea că trebuia să mai dau un examen și după plecam la munte. Examenul era oral. Când l-am dat era la început o problemă cu cine intra primul, aceasta rezolvându-se de la sine în 3 minute (de ceartă) pe hol. Mai apoi s-a schimbat cadrul și așteptam să intrăm la examen așezați pe niște fotolii. Faptul că ne-am decis mai rapid decât în alte dăți cine intră primul era o dovadă de maturizare. Înainte să se schimbe cadrul mă uitam la ceva pe calculator, o manga care parcă era, dar parcă nu era Sousei. După câteva minute am început să caut fic-uri ciudate, dar m-am oprit imediat și am continuat să citesc manga. A venit mama să vadă ce fac iar eu fix în momentul ăla ajunsesem la o pagină cu poze mai deocheate. Basically țineam volumul din manga în mână și mă uitam la pozele care trebuiau să apară pe PC. Am ascuns repede cartea de mama și am scos o alta, de geografie sau ceva, materie la care dădeam ultimul examen. I-am mărturisit mamei că era foarte deteriorată și că aveam nevoie de un...