Se făcea că eram la facultate și era ziua de naștere a unei colege, Ana Gheorghiu. De vreme ce toată lumea se distra și mânca tort pe săturate (unii chiar erau la a doua porție), eu stăteam așezată în bancă și butonam telefonul cu un castron pe jumătate gol în stânga mea. Am senzația că nici nu era al meu. Nu mă dusesem până atunci să îmi iau tort pentru că fusese mare aglomerație și nu voiam să deranjez sau să fiu deranjată de nimeni de la "coadă" (mai bine zis, îmbulzeală de oameni).
Când în sfârșit m-am hotărât să îmi iau castronul și să merg
în față, Ana mi-a spus că ar fi vrut să vin mult mai devreme, ca să primesc o
bucată mai mare și mai bună de tort.
I-am zis că oricum am întârziat pentru că am fost prinsă cu
niște probleme la serviciu. Pornind de la asta, Ana mi-a mărturisit că și ea avusese de lucru pentru
master, și asta chiar înainte să ajung eu, menționând și câteva întâmplări de comă de la orele
de japoneză. Mi-a spus că nu era deloc ușor, că profesorii îi chinuiau cu teme și
proiecte și că o parte din ea regreta că a dat la master.
S-a schimbat cadrul și am ajuns acasă, seara. Acum era și
ziua lui Kristine și tocmai îi urasem la mulți ani. Urma să stau cu ea o noapte
întreagă să ne sărbătorim prietenia. Adunasem câteva animeuri și abia așteptam
să ne vedem pe Zoom să ne uităm, ca să ne amintim de vremurile bune. Printre
animeuri se număra și Ouran High School Host Club și o serie de animeuri vechi
în care jucase Kakihara, gen Amnesia, Gurren Lagann și altele.
Când să dăm drumul apelului de Zoom, Kristine mi-a dat mesaj
cu întrebarea (de altfel dezamăgitoare) "Ce ai vrea să facem? Că eu oricum
o să ies azi puțin mai târziu și plănuiesc să dispar și de pe rețelele de
socializare un timp." Auzind-o, mi-au pornit amintirile. Mi-am amintit de
Danny cu care nu mai vorbisem de foarte mult timp, și am decis să îi povestesc
lui Kristine întreaga situație din perspectiva mea și să îi cer un sfat. Voiam
cu orice preț o perspectivă cât mai apropiată de a lui. În loc de animeuri, am
început o conversație deep cu Kristine, la finalul căreia m-am simțit oarecum
ușurată. Eram sigură că lucrurile nu puteau sta exact așa cum mi-a spus ea, dar
era o posibilitate.
După ce am terminat apelul cu Kristine (pe la 1 noaptea), am
dat un alt mesaj, către Chris, căreia i-am povestit de asemenea totul pe șleau.
I-am spus ce am făcut și ce s-a întâmplat, cum am reacționat, în ce stare
sunt(em) acum eu și Danny. Și-a expus și ea punctul de vedere, adăugând că
Danny chiar pare să încerce să rezolve niște probleme vechi, din care cauză se
izolează emoțional de toți. I-am spus de nevoile mele și, la capătul conversației,
am înțeles un singur lucru: era nevoie de multă, multă răbdare.
Schimbare de cadru. Eram pe discord, într-un apel video cu
Jaklin, căreia i-am menționat (desigur) câteva dintre punctele cheie ale
conversațiilor avute cu Kristine și Chris. (Omg. Prima scorpion, următoarele
raci cu ascendent în 🦂. Ador.) Cu Jaklin nu am
mers atât de departe, dar și de data asta am simțit că mă apropii de un adevăr,
că înțeleg mai bine o fațetă a posibilităților. Mai apoi, trecând la lucruri
mărunte, am întrebat-o pe Jaklin dacă ar vrea să îmi citească ultimul fic.
Aparent, adăugasem și muzică la el... în word. Când am deschis
documentul, am văzut că nu era un fic D Gray Man cu Tyki și Allen, ci o poveste
lungă cât toate zilele în care personajele mele de demult (Satella, Yukari,
etc) deveniseră OC-uri, în afara oricărui anime. Jaklin s-a arătat plăcut
surprinsă, dar a spus că are nevoie să se obișnuiască cu ideea că "Satella
nu mai e Satella pe care o știa ea". Am stat până dimineață să despicăm
firul în 4 la poveste.
Dimineața la 6-7 a intrat mama val-vârtej în cameră. Tocmai
se întorsese de la un campionat și avea nevoie de somn, însă fusese trezită cu
un telefon de la serviciu. La telefon i se spusese că lumea s-ar aștepta la mai
mult de la ea. Nervoasă, mama a venit în camera mea să îmi spună că dacă vor
performanță, să-i dea liniște. Să-i închirieze și ei un apartament, din banii lor,
că ai ei nu au fost niciodată de ajuns, să îi asigure mijloace de trai cum au
alții, iar ea doar să stea zilnic cu ochii în calculator să facă antrenament.
Altfel nu se putea.
Nu după mult timp am înțeles că problema de dimineață a mamei se
lega și de vecinii care țipau (din nou).
Cuprinsul visului
Personaje (reale): Ana Gheorghiu (colegă din facultate),
Kristine (prietenă apropiată din Caraibe), Chris (prietenă foarte bună din
Franța), Jaklin (prietenă apropiată), Danny (prieten din Italia) - menționat,
mama, vecinii
Anime / Manga: Ouran High School Host Club, Amnesia, Tengen
Toppa Gurren Lagann (mențiuni), D.Gray-Man
Personaje anime: Tyki Mikk, Allen Walker (menționați)
Comentarii
Trimiteți un comentariu